Daniel Pancu şi o revenire de poveste pe Giuleşti

Aşa cum am scris aici, Daniel Pancu a făcut tot ce se putea pentru a juca din nou la Rapid. Chiar şi în liga a 5-a! Dar nu s-a putut. Astfel încât Pancone a luat decizia de a veni pe Giuleşti în calitate de suporter de lux. Da, nu este vreo exagerare. Pancu va avea întotdeauna un loc în faţă în istoria Giuleştiului. Iar totul este exclusiv meritul lui! Datorită sutelor de meciuri jucate, a zecilor de goluri marcate şi a milioanelor de fiori de bucurie şi de emoţie pe care prestaţiile sale de pe teren le-au adus în inimile sutelor de mii, poate chiar milioanelor, de rapidişti care l-au văzut jucând în tricoul alb-vişiniu.

Daniel Pancu, ultimul meci pe Giuleşti

17 mai 2015. Daniel Pancu trebuia să aibă parte de un final de carieră de gală la Rapid. Intră în minutul 61 al meciului Rapid – CSU Craiova. Era 1-0 prin golul marcat de Daniel Niculae. La acest scor, cu două etape înainte de final, Rapid era în grafic. Retrogradarea putea fi evitată. Încă era posibil. Iadul s-a dezlănţuit, iar oltenii au dat două goluri. Înfrângere! Nervi şi un conflict general. Daniel Pancu priveşte înmărmurit. Lacrimile dau năvală pe obrajii marelui nostru campion. A fost ultimul meci pe iarba Giuleştiului…

Daniel Pancu, invitat de onoare

22 aprilie 2017. Retras recent din activitate, de la Voluntari, Daniel Pancu vine iar pe iarba Giuleştiului. Nu din postura de jucător, aşa cum şi-ar fi dorit. Totuşi, este invitat să dea lovitura de începere la partida VK Soccer – Rapid. Meci care contează teribil de mult în vederea promovării în liga a 4-a. Pancone acceptă cu plăcere şi ajunge la templul pe care l-a slujit cu atâta patos atâţia ani cu jumătate de oră înainte de fluierul de start. Suporterii îi observă prezenţa şi îi scandează numele minute în şir. Din boxe răsună melodia dedicată lui.

Tradiţia continuă

Daniel Pancu se alătură unei liste de foşti fotbalişti ai Rapidului invitaţi de onoare pe Giuleşti, să dea lovitura de începere. După Nicolae Vasile, Viorel Kraus şi More Târţău. Sigur, fiecare dintre cei enumeraţi mai sus are şi va avea pentru eternitate locul său în istoria glorioasă a Rapidului. Numai că atunci când spui Daniel Pancu spui Rapid. Pentru că, dincolo de orice, Pancone a dovedit mereu că este, în primul rând, un mare rapidist. Atât atunci când echipa lua titlul în 1999, cât şi în sezonul 2013-2014 când a jucat în liga a doua.

Căpitanul nu a lăsat corabia

Sau un an mai târziu când a rămas alături în Liga 1, cu toate că lotul era, aparent, unul subţiat considerabil, şi risca să îşi treacă în CV şi o retrogradare nedorită. Până la urmă, şi-a trecut-o. Dar asta nu face altceva decât să ne reamintească ce înseamnă rapidismul. Daniel Pancu a fost decisiv în 1999, a fost unul dintre cei mai buni în 2012. Când Rapid s-a luptat ultima dată la titlu. A tras echipa după el din liga a 2-a, alături de alt atacant legendar, Daniel Niculae. Şi a acceptat să rămână la Rapid chiar cu riscul retrogradării. Căpitanul nu a părăsit corabia. Acum ar fi jucat în liga a 5-a. Nu mai este nimic altceva de spus decât: Mulţumim, Pancone! Tu demonstrezi că Rapid trăieşte!