Horațiu Moldovan, dovada vie că munca asiduă și dedicația neclintită pot sparge bariere aparent inabordabile
Aseară am ascultat cu inima strânsă cuvintele lui Radu Naum, prezent la Digi Sport, exprimându-și dezamăgirea legată de decizia lui Horatiu Moldovan de a accepta rolul de rezervă la nimeni alta decât Atletico Madrid. Era un moment în care emoțiile și rațiunea se întreceau într-un maraton al gândurilor mele despre fotbal, despre pasiune, despre visuri.
Dacă mă opresc pentru o clipă și încerc să privesc această situație prin ochii unui analist rece, poate că aș înțelege punctul de vedere al lui Naum. E firesc, cred, să îți dorești ca portarul Echipei Naționale a României să strălucească drept titular incontestabil într-un club de anvergura celui la care a ajuns Moldovan. Dar, să fim sinceri, inima unui adevărat iubitor de fotbal nu bate după logica rece a statisticilor și a strategiilor.
Acest articol nu este doar despre Radu Naum sau despre rolul lui Moldovan în cadrul Echipei Naționale. Este despre un tânăr care, în fiecare seară, își închidea ochii numai pentru a visa la zgomotul asurzitor al aplauzelor într-un stadion arhiplin. Este despre Horatiu Moldovan, despre un vis îndrăzneț ce a prins contur în lumina reflectoarelor unuia dintre cele mai mari cluburi de fotbal din lume.
Transferul lui Moldovan la Atletico Madrid este, pentru mine, mai mult decât o simplă mutare pe piața fotbalistică. Este materializarea unui vis, este dovada că pasiunea, munca asiduă și dedicația neclintită pot sparge bariere aparent inabordabile. Dacă Horatiu ar sta în fața mea acum și mi-ar spune că niciodată, nici măcar o clipă, nu a visat să ajungă acolo, l-aș privi cu neîncredere și l-aș îndruma spre cel mai apropiat detector de minciuni.
A spune că mutarea lui la Atletico Madrid este un pas înapoi, e fie o dovadă de invidie, fie o lipsă crasă de înțelegere a traiectoriei impresionante a acestui tânăr. Cum poate cineva să ignore ascensiunea fulminantă a lui Moldovan, care, acum doar trei ani și câteva săptămâni, își făcea apariția la Rapid, în Liga a 2-a, pentru a ajunge astăzi în vâltoarea fotbalului de elită?
Și da, mulți vor spune că 800.000 de euro este o sumă derizorie pentru un talent ca al lui. Sunt de acord. Dar să nu ignorăm faptul că această clauză a fost rezultatul unui compromis inteligent, o punte între prezentul său strălucitor și viitorul său promițător la Atletico Madrid.
Astăzi, aș vrea să las deoparte cifrele, contractele și strategiile și să privesc acest transfer așa cum este cu adevărat: un triumf al determinării, un simbol al faptului că visurile, când sunt urmate cu pasiune și dăruire, devin realitate. Horatiu Moldovan nu este doar un nume pe o foaie de hârtie, este un exemplu pentru noi toți, o demonstrație că, indiferent de obstacole, indiferent de scepticismul celor din jur, calea spre succes este pavată cu credință în sine și muncă neîncetată.
În încheiere, îmi exprim nu doar admirația, ci și respectul profund pentru parcursul lui Horatiu Moldovan. Viziunea și curajul său de a-și urma visul, până în inima fotbalului european, este o inspirație pentru toți tinerii care, în această clipă, își închid ochii pentru a visa la propriile lor stadioane pline. Horatiu, ești dovada vie că visurile nu cunosc limite și că pasiunea autentică pentru ceea ce faci este cel mai frumos și autentic mod de a trăi.
Dragoș Leasă
1923.ro