Demiterea lui Bergodi scoate in evidență un amănunt dureros, amănunt pe care mulți îl ignoră, dar care este extrem de important:
Italianul nu a avut ca obiectiv CLAR câștigarea Cupei României.
Nu spun că am fost mințiți atunci cand ni s-a spus că acest trofeu este principalul obiectiv al clubului, dar e de înțeles lipsa de preocupare a lui Bergodi pentru Cupă, când obiectivul marcat în contract nu este clar, dându-i dreptul să spună râzând după fiecare înfrângere că nu-și dă nicio demisie, că e in obiectiv și așa mai departe.
Sezonul următor de campionat nu se va mai merge pe intervale. Antrenorul va avea ca obiectiv clar câștigarea campionatului, iar așteptările sunt imense.
Nu mi-e teamă de aceste lucruri, chiar dacă ultima oară când am avut astfel de așteptări a ieșit urât de tot, suporterii aruncând cu pietre în Taher, supărați fiind ca ne eliminase viitoarea campioană a Germaniei din Cupele Europene.
Lucrurile s-au schimbat. Noua generație de suporteri vine cu o altă abordare. Dezamăgirile sunt trăite altfel; refulările au loc mai mult online.
Nu mă hazardez în pronosticuri. „Mingea e rotundă” spune o vorbă completată cu ideea demonstrată ca „în fotbal se poate întâmpla orice”.
Ceea ce știu însă cu siguranță e că de la an la an o să fie din ce în ce mai greu să prinzi bilet pe Giulești.
De aceea, dacă rolul conducerii este să ia toate măsurile pentru ca echipa să obțină performanțele pe care ni le dorim, rolul nostru este ca sezonul următor să ne depășim recordul de abonamente cumpărate.
În rest, oricine ar veni antrenor, sper să nu mai fie cineva atât de străin de spiritul GIULEȘTIULUI cum a fost Bergodi.
Nu ascund că îl vreau antrenor pe Șumudică și doresc celor în măsură să aibă inspirația de a face alegerea corectă, chiar dacă nu va coincide cu ceea ce îmi doresc eu.
Sa ne auzim cu bine.
Dragoș Leasă
1923.ro
Domnule Jan Turiță, cu deosebit respect dar Bergodi e un nesimțit. Pierzi 4 meciuri consecutiv si de fiecare data zici „e doar un meci de futbol”? A avut cele mai proaste posibil declarații de presă. Nu a zis macar o singura dată ceva ce noi nu stiam. Erau meciuri de viață si de moarte pentru noi? Clar nu! Dar au importanță sentimentală peste care nu poți sa treci pur si simplu, să iti mai vina si un deștept să-ți zica ca „e doar un meci”, mi se pare lipsa crasă de empatie. Si cu meciurile cu Steaua, cu parere de rau o spun, dar daca aceste victorii sunt mai importante pentru noi decât Cupa, titlul sau macar 4 jocuri de calificare in cupele europene, înseamnă ca suntem echipa nu de locul 5, de vreo 7-8. Nu poti trai din derby-uri, iti trebuie și performanță. I-ai batut pe Steaua si cand de abia ai promovat, nu e wow ca i-ai batut cand ai bagat peste 5 milioane de euro in echipa.
Nimeni nu contesta caracterul aparte al lui Bergodi, dar sunt niste lucruri extrem de evidente de care e cam vinovat:
– calificarea ratata din Cupa Romaniei este totalmente vina lui. Nu a apreciat cum trebuie un moment critic pentru Rapid, a inceput meciul cu o formula mai mult experimentala, si nu a reusit sa bata o echipa de liga a doua.
– meciurile in care a jucat cu 2 inchizatori si 2 atacanti, desi era vizibil si pentru un prescolar ca mijlocul nostru nu tinea deloc mingea. te uitai din tribuna si vedeai un mare gol la mijlocul terenului. inchizatorii aproape se tineau de mana cu Sapunaru si Iacob, si in fata lor era ditamai tarlaua de teren.
– faptul ca i-a reprimit pe cei doi petrecareti dupa doar un meci, asta a contribuit enorm la pierderea vestiarului
– e mereu prins in aceeasi formula cu care incepe jocul, nu schimba nimic pe parcurs, face acelasi schimbari post pe post. a pierdut meciuri in care adversarii s-au adaptat din mers si au intors jocul, U Cluj, Poli Iasi, Voluntari etc.
– dupa achizitiile din iarna a spus cu gura lui ca are o gramada de solutii si ca e multumit de campania de achizitii, ca mai apoi, acum o saptamana sa ne spuna ca el nu a avut niciodata o echipa de titlu
– nu le-a dat nicio sansa lui Cirjan si lui El Sawy, desi ar avea unde sa intre. ai Hasani care nu da randament, ai Papeau care nu e extrema, tine de minge pana o pierde etc. si cu toate astea nu ii bagi pe cei doi
– nu a batut Botosaniul, nu a batut Voluntari, nu a batut o data Sepsi (desi ne spune cat de mult ii cunoaste) – pai daca nici pe astia pe care i-ai antrenat doi ani nu reusesti sa ii bati O DATA (din 3 meciuri!!), mai mult nimic macar nu marchezi contra lor, despre ce mai vorbim?
Lasati-ma cu Bergodi, vad ca-l plange lumea. Nu jucam nimic, sistem 6-0-4, schimbari doar post pe post, zero relatii de joc, nu stiau cum sa stea in teren si cum sa tina adversarii, toate mingile pierdute erau faze de gol pentru adversari, am castigat nustiucate meciuri cu noroc, am iesit din cupa ca n-am putut bate pe unii din liga 2, am pierdut meci de la 1-0 cu om in plus, am pierdut meci acasa de la 2-0, hai sa ne-aducem aminte.
Bergodi, nu a avut palma grea ca Valentin Stănescu sau crizele de furie ale lui Viorel Hizo, care a rupt gardul și l-a motivat pe Chiriță. La noi nu merge frate cu „starea de bine”, merge cu papucul sau cheile lui nea Dungu. Altfel, Sumudică, poate sa vină doar dacă Mircea Lucescu e manager general.
Nici acum nu-mi dau seama cum poți sa joci perfect, impecabil cu fcsb și apoi sa te prăbușești. E prea albă ață.
Apreciez ce ai scris, domnule Jan Turiță!
Rapidul nu are nevoie neapărat de un antrenor care să cunoască ce este spiritul Rapidului. Despre care spirit se vorbește? Despre spiritul in care singurul obiectiv este să-i bați pe Steaua și apoi să nu prea mai conteze ce faci cu restul? Se vorbește despre spiritul în care suporterii simpli – copii, tineri, femei, bătrâni – vor să-și susțină echipa, dar sunt amenințați de „cefele late” care nu simt momentul propice și tac exact când nu trebuie și, mai mult decât atât, îi intimidează și pe cei care vin cu dragoste, nu și din interes?
Cristiano Bergodi a fost un antrenor modern, un lord și un om de înaltă calitate umană, un etalon de bun-simț. Dumnealui chiar a crezut că poate fi și prieten cu jucătorii, dar s-a fript, aceștia dând dovadă de lipsă de caracter și urcându-i-se în cap celui care a vrut să le fie tată și camarad în același timp. La noi nu se poate fără bici, iar don Cristiano a crezut contrariul și a pierdut controlul.
Foarte mulți jucători ai Giuleștiului nu au habar de spiritul Rapidului și nici valoare pentru a îmbrăca tricoul alb-vișiniu. Cu jucători care n-au jucat la un nivel bun pentru a se ridica la standardele pe care vrea să le impună Rapidul și cu jucători care au fost dați afară sau au lustruit banca la rivalele pe care vrei să le depășești, nu poți performa.
Deci nu antrenorul a fost problema la Rapid în acest sezon. Bergodi a fost profesionist și și-a făcut meseria și cu sufletul. Sprinturile sale de la goluri, îmbrățișările cu jucătorii, trăirea intensă, toate acestea nu se pliază pe spiritul Rapidului? Despre ce vorbim? Aaa! Zâmbea la flash-interviuri după înfrângeri? Și ce-ați fi vrut să facă? Așa e la fotbal: uneori îți iese, uneori nu, dar în ambele cazuri, dacă ai dat tot ceea ce ai avut mai bun, nu poți avea mustrări de conștiință, ci doar regretul eșecului. Dacă nici Bergodi nu a mai pus suflet, atunci nu a mai pus nimeni. Și, una peste alta, obiectivul lui a fost locul trei, obiectiv realizabil la momentul deciziei proaste a demiterii, într-un an în care a preluat echipa cu o săptămână înaintea startului de sezon, după ce Adi Mutu ne-a lăsat cu ochii în soare, don Cristiano fiind nevoit să schimbe sistemul și să lucreze cu jucători aduși de un alt tehnician.
În viitor vom avea un antrenor străin probabil, un om care nu a mai călcat în Giulești. Asta nu înseamnă că nu poate să facă performanță, chiar dacă nu a mai trăit emoția Giuleștiului și chiar dacă nu înțelege spiritul Rapidului. Omul își va face meseria, își va pune și el clauză, va zâmbi în orice moment, pentru că e profesionist, dar noi vom înțelege târziu ce înseamnă fotbalul mare, fotbalul cu zâmbetul pe buze.
Văd că nu învățați nimic de la Klop, nu înțelegeți nimic din atitudinea gentilă a lui Guardiola, vă place fotbalul mare și îl dați ca exemplu, însă nu aplicați mai nimic din principiile sale: continuitate și răbdare pentru antrenori, disciplină și modestie în rândul jucătorilor, asumarea eșecului și gândirea în perspectivă. Încă sunteți sub influența etaloanelor autohtone cu care ați crescut sau ați trăit în ultimii ani, oameni care au schimbat antrenorii ca pe șosete, ieșind în evidență doar ei și ducând fotbalul românesc într-acolo încât nici măcar în liga a treia europeană – Conference League – nu mai are loc. Dar știți să strigați „demisia!”.
Patronul Rapidului încă nu are lângă el un om care să-i facă cunoștință cu fotbalul, iar până se va găsi unul, mi-e să nu-și piardă răbdarea. I-a dat echipa pe mână lui Lobonț, unul dintre cei care ar fi putut lua atitudine la escapadele lui Albu și Borza sau i-ar fi putut lua de gât pe Papeau sau Petrila la gesturile lor vădite de nemulțumire care trădau contestarea antrenorului din partea celor doi mari fotbaliști de fapt. Lobonț ar fi putut să se implice, chiar și Săpunaru, pentru a menține disciplina și pentru a crea un scut pentru Bergodi, ca echipa să meargă și rezultatele să întrețină spiritul Rapidului despre care îl tot aud acum că vorbește, dar „Pisica” nu s-a băgat, ci a mocnit, a pândit, intuind și favorizând îndepărtarea italianului și așteptând să i se dea lui echipa, ceea ce s-a și întâmplat, dar când calci pe cadavre și când construiești fericirea ta pe nefericirea altuia, se alege praful. Semeni vânt, culegi furtună, Lobby. Numai că furtună și vânt vor înfrunta și suporterii Rapidului, suferință și umilință din partea unora care au un antrenor coborât la Transhumanță (un om milostiv și generos în viața de zi cu zi, deci, de apreciat) și care câștigă la pas titlul. Dar noi i-am bătut de două ori, nu contează că ei vor da drumul la artificii pe Giulești. Spiritul Rapidului…
Dacă participarea în competițiile europene în această toamnă, adică ocuparea unuia dintre locurile doi sau trei la finalul acestui campionat reprezintă un mandat de antrenor în sezonul viitor pentru Lobonț, îmi doresc să nu ne mai calificăm. Îl iubesc pe Lobonț, l-am admirat de când sunt mic, sunt portar ce am evoluat până aproape de Liga 1 din România și mereu am fost cu ochii pe cel mai bun portar român după Vasile Iordache, dar sunt chestiuni total diferite. Ca antrenor ai nevoie de niște etape care nu se pot arde, peste care nu poți trece. Fără un bagaj consistent in spate, nu poți fi antrenorul unui Rapid care își dorește să câștige titlul după 23 de ani și care dorește să devină o forță a Europei Centrale și de Est.
Fotbalul ăsta! Mulți îl văd, puțini îl pricep.
Hai, Rapid! Hai, că mi-au apărut primele fire de păr alb și încă nu am trăit cu adevărat bucuria câștigării unui campionat, fiind prea mic în 2003 pentru a înțelege cu adevărat ce înseamnă Rapidul și fotbalul!
Hai, Rapid, că îmi dau lacrimile și îmi trec anii!
Hai odată!
Pancu are dreptate dar cine sa vada acest lucru. Eu sunt suparat pe conducere pentru ca nu l-a pus pe Sumi de acum. Era perfect in aceasta situatie disperata… se vede ca principiile sunt mai importante decat sa ne indeplinim obiectivul… locurile 1-3. L-au ales pe Lobont !!! Cu ce pote sa vina Lobont in plus fata de Bergodi ?? mai ales ca el era in staff cand a fost demis Bergodi. Sumi este un motivator exceptional IN MOMENTELE DE CRIZA iar Rapid este in criza de ce sa nu recunoastem. Ganditi-va ce a facut la Ganziantep in primele 8 etape cand a ajuns acolo… Va imaginati ce facea el in fix 6 etape, puteam prinde locul 2, asa….. vai mama noastra. Le dam ocazia fcsb-ului sa ne calce in picioare. Nu stiu cine-l sfatuieste pe dl. Sucu dar a gresit numirea antrenorului…. Cu Sumi era o emulatie de nedescris… asa ne ducem pe N.A. si fcsb cu coada intre picioare cu antrenorul Lobont… as dorii sa ma insel dar nu cred. Cred ca vom prinde locul 6 cu felicitari anul acesta.
Rapidul are potential de crestere urias: vedete, oameni de TV etc. s-au tot afisat cu fularul la gat, lucru bun, lucru care da expunere si, evident, aduce fani si, automat, sponsori. Bani pentru club pot fi. Sponsori, echipamente, eventual listare la bursa, sunt multe. Ce nu inteleg eu e cum un asa antreprenor feroce nu isi da seama ca toate astea sunt posibile doar atunci cand clubul va avea cu adevarat valoare, aici intrand fotbalistii, antrenorul si staff-ul si rezultatele, bineinteles. Pai cu antrenor Lobont, sef de club Niculae si tineri dubiosi de prin liga secunda din strainatate vrea el sa prinda cupe europene pe viitor? Credeam ca e alt tip de investitor, si ca daca intra o face cu toata puterea, dar se pare ca peste tot in Romania se cauta a se face profit cu carpeli, cu petice, cu las’ ca merge si-asa, cu solutii de avarie etc.
„rolul nostru este ca sezonul următor să ne depășim recordul de abonamente vândute.”
Depinde cum priveşti situaţia:
Dacă NU s-ar mai vinde aşa multe abonamente, dar totuşi ar fi SOLD-OUT mai la toate meciurile… matematic, ar intra mai mulţi bani în club.
Să nu se uite că 4 milioane de euro (intraţi în club) au venit de la abonamente şi bilete (nu ştiu sigur dacă aici intră şi toate jucăriile, hârtiuţele şi alte drăcovenii)… iar asta, OFICIAL (vedeţi clasamentul), ne situează pe LOCUL1 (peste wcsb, şi implicit peste restul amatorilor).
Suntem consideraţi deja ca suporterii cei mai buni, de LOCUL 1, cei mai fanatici, cei mai cei… (atmosferă, bilete-abonamente vândute, cântece …etc), avem un patron care d.p.d.v. al mentalităţii este peste restul divelor de la wcsb, cfr, craiova, dar până să ceri suporterilor să-şi depăşească condiţia (indiferent că este vorba doar despre un capitol = nr. De abonamente) cred că şi suporterii merită să primească ceva în schimb… iar ceea ce au primit în ăştia 2 ani, este INCOMPLET!
Aşa că până la propaganda… „hai cu mai multe bilete, hai cu mai multe abonamente, hai cu mai multe eşarfe şi căni cumpărate…” venim şi noi cu propaganda HAI CU NIŞTE OAMENI CAPABILI ÎN CLUB, pentru că la anumite compartimente (antrenor, preşedinte) NU suntem de locul 1, nici de locurile 2…3….sau chiar de locul 4.
O zi plăcută tuturor!