Teofil Codreanu, fostul mare fotbalist al Rapidului, ne-a părăsit în această săptămână, la 75 de ani… Cel poreclit Parpală nu a fost uitat de suporterii giuleşteni, care au afişat un banner uriaş prin care îşi iau adio de la omul care a jucat peste 300 de meciuri pentru Rapid, singura echipă pentru care a jucat la seniori. Acesta a fost afişat pe faţada stadionului dinspre Calea Giuleşti.
Cei din generația de excepție a Rapidului din anii 60, începutul anilor 70, continuă să părăsească rând pe rând această lume. Nici n-a început bine anul și fosta extremă stânga Teofil Codreanu ne-a spus adio. Starea lui de sănătate era de mai multă vreme șubredă, astfel încât mai mulți dintre cunoscuții săi se așteptau la o asemenea veste. Indiferent de situație însă, tristețea și părerile de rău nu au cum să fie înlăturate.
Primii pași în fotbal avea să-i facă nu la Rapid, ci la un club rival, Steaua (la acea vreme CCA), unde însă nu avea să stea prea mult, în 1959 ajungând la o echipă mică, Aeronautica. De-acolo a fost remarcat și adus încă de junior la Rapid, unicul club la care a jucat în cariera sa de senior. Cu talie mică (1,70 m și 66 kg), avea alura perfectă pentru a fi extremă clasică, într-o perioadă când se împământenise sistemul 1-4-2-4. În pofida unui fizic ce părea mai degrabă firav, a avut o mare rezistență fizică, dublată de o bună tehnică în regim de viteză și un bun simț tactic. Așa că nu-i era greu să zboare pur și simplu pe banda stângă către porțile adverse. În cea mai mare parte a timpului, lipsa sa din primul 11 al vișiniilor era de neconceput, aportul său ofensiv fiind covârșitor. Tocmai de aceea a devenit și foarte iubit de fanii rapidiști, care îl porecliseră „Parpală”. Mai târziu i s-a mai zis și „Nemuritorul”, după un serial cu același nume difuzat de TVR în anii 70, aceasta datorită asemănării sale fizice cu actorul principal, Christopher George.
După cum spuneam, Rapid a fost a doua lui casă, chiar dacă multă vreme a locuit într-un bloc, OD15 din strada Compozitorilor, aflat la doi pași de stadionul Steaua și care avea cea mai mare parte a apartamentelor alocată angajaților din ministerul Forțelor Armate și cel al Afacerilor Interne. Puteai spune că era alcătuit din același material cu „potcoava” giuleșteană, cum a fost cunoscută ani buni arena giuleșteană, pe când n-avea una dintre peluze. Căci a fost acolo om bun la toate, și jucător, și antrenor, și scouter etc. Însă ca mulți alți colegi de-ai săi care au scris istorie în alb și vișiniu, a fost aruncat precum un obiect învechit care nu mai avea folosință și apoi lăsat în uitare. Au existat însă câțiva oameni de suflet care i-au întins o mână, ajutându-l în momente grele din viața lui, și i-aș numi aici cu stimă pe Marian Bucurescu (cu care n-a fost coechipier, nici măcar contemporan în carieră), pe Adrian Rămureanu (fostul portar rapidist și bun prieten cu Teo) și nu în ultimul rând pe fostul președinte al FRF, Mircea Sandu.
Dumnezeu să-l odihnească!
CV
Teofil CODREANU
Născut: 01.02.1943 (București)
Decedat: 10.01.2016 (București)
Post: extremă stânga
În Divizia A și Cupa României
Debut în Divizia A: 18.03.1962, Minerul Lupeni – Rapid 1-1
Debut în Cupa României: 20.05.1962, CSM Mediaș – Rapid 0-3
Sezon
Echipă
joc/gol camp
joc/gol cup
1961-62
Rapid București
12/2
3/1
1962-63
Rapid București
12/2
1/0
1963-64
Rapid București
21/7
3/2
1964-65
Rapid București
26/6
3/1
1965-66
Rapid București
24/3
4/0
1966-67
Rapid București
23/2
4/1
1967-68
Rapid București
22/2
5/2
1968-69
Rapid București
29/6
3/0
1969-70
Rapid București
29/2
1/0
1970-71
Rapid București
27/6
2/0
1971-72
Rapid București
27/1
4/0
1972-73
Rapid București
6/0
0/0
Total Divizia A 258j/39g
Total Cupă 33j/7g
A cucerit un titlu (a mai ocupat de 5 ori locul 2) și o cupă (a mai jucat 2 finale)
În echipa națională
Debut: 23.10.1965, Turcia – România 2-1
Total: 1j/0g
În echipa olimpică
Debut: 17.06.1964, Iugoslavia – România 1-2
Total: 2j/0g
În cupele europene
Debut: 18.10.1967, Rapid București – Trakia Plovdiv 3-0 (2 goluri)
Total: 14j/3g
Ca antrenor, cea mai mare parte a timpului a petrecut-o la centrul de juniori și copii de la Rapid. A fost însă și secund, ba chiar și principal în Divizia A la gruparea giuleșteană, pentru 7 meciuri în sezonul 1986-87. Dar a activat și la alte echipe, toate de la Divizia B în jos, precum Mecanică Fină București (1979-1981), Unirea Răcari (1981-1983), CSM Borzești (1983-1984) și Metalul Rădăuți (1984-1986).
Rapid are mulţi jucători emblematici, iar Teofil Codreanu este clar unul dintre ei. Pe 10 ianuarie 2016 el ne-a părăsit, la 75 de ani. Pierderea unui om care a fost de bază la titlul cucerit în 1967 este extrem de dureroasă. Mai ales că este vorba despre un om cu care am fi vrut să avem un interviu pe acest site, în care să ne povestească a lui carieră. Sigur avea multe poveşti minunate… În vară l-am contactat, ne-a amânat din pricina unei lucrări la dantură. A zis că sună, dar din păcate nu ne-a mai căutat. Nu din lipsă de bun simţ! Domane fereşte! Ci pentru că domnul Codreanu nu agrea apariţiile în presă.
Nu-i plăcea să fie în prim plan, dar totuşi noi încercam să-l convingem că un interviu asemănătoare celor făcute cu colegii lui de generaţie, Bebe Năsturescu, Puiu Ionescu, Culae Lupescu, Ion Motroc sau Viorel Kraus ar fi fost de excepţie pentru orice rapidist. Am fi vrut să-i spunem asta, dar am tot amânat momentul. Nu se gândea nimeni că domnul venerabil care părea atât de în putere va pleca fulgerător dintre noi. Aşteptam momentul când, în Militari, acolo unde îşi trăia bătrâneţea, ne vom întâlni la o cafea şi vom depăna amintiri. Din păcate, nu se mai poate, iar asta doare. Şi doare tare, pentru că nu mai există nicio şansă să avem plăcerea să vorbim cu o legendă a Rapidului…
E un moment în care înţelegem că în viaţă unele lucruri nu trebuie amânate, oricât am crede că totul se poate rezolva. Teofil Codreanu ne-a părăsit la o vârstă la care mai putea sta printre noi… Şi mulţi ani, nu aşa! Iar dacă nu ştiţi prea multe despre acest monstru sacru al Giuleştiului, e timpul să citiţi aceste rânduri! Codreanu este omul cu cele mai multe meciuri din istoria Rapidului în prima ligă, după Nicolae Stanciu, regretatul Ilie Geavu şi Bebe Năsturescu! În total, pentru Rapid, a jucat 258 de meciuri în prima ligă şi a marcat 39 de goluri.
A fost om de bază în 1967, când Rapid a câştigat primul titlu oficial de campioană a României. Dar în cei 12 ani în care a jucat pentru gruparea vişinie, Teofil Codreanu a evoluat în 11 meciuri şi în Cupele Europene, marcând şi trei goluri. A jucat în toate competiţiile UEFA: Cupa Campionilor, Cupa Cupelor şi Cupa UEFA. A evoluat chiar împotriva marelui Juventus! A fost component al echipei care a cucerit şi Cupa României în 1972 şi se poate vorbi despre el ca şi despre un internaţional român, având în vedere cele trei selecţii de la echipa naţională.
Fireşte, ele ar fi fost şi mai multe dacă Teofil Codreanu nu ar fi jucat la Rapid, ci la echipele dragi puterii… Chiar şi aşa, statutul său în istoria Rapidului este unul de necontestat! Nea Teo, salută-i, din partea noastră, pe Baratky, Ion Costea, Ozon, Greavu, Georgescu, Dinu, Bugeanu, Ioniţă III, Filote, Ionică Bogdan, Bazil Marian, Ion Pop şi toţi ceilalţi monştri sacri ai Giuleştiului sau doar jucători dedicaţi trup şi suflet culorilor alb-vişinii care ne-au părăsit mai devreme decât cineva şi-ar fi dorit. Dumnezeu să te ierte!!!