Nu, nu a câştigat nimic cu Rapid. Nici măcar nu a jucat foarte mult lângă Podul Grant. Dar Joao Coimbra a lăsat mereu impresia unui tip volubil şi foarte deschis faţă de fani. Niciodată nu ne-a refuzat când am vrut să facem un interviu! L-am prezentat şi noi în câteva rânduri, mai ales că este unul dintre jucătorii străini cu cel mai consistent trecut dintre cei veniţi la Rapid. Din păcate pentru el nu a evoluat vreun meci în naţionala mare a Portugaliei.
Joao Coimbra, campion în 2003
Dar între 2001 şi 2007 a strâns 58 de selecţii la cele de juniori şi tineret. Între echipele U16 şi U21 nu a lipsit din absolut nici una! Ba mai mult! În 2003 a câştigat Campionatul European U17. În imaginea de mai jos, un instantaneu de colecţie cu Nani. Unul dintre cei mai buni oameni ai Portugaliei la EURO 2016. Atunci când lusitanii au câştigat primul trofeu major din istoria ţării lor!
Joao Coimbra a jucat la Rapid în prima jumătate a lui 2015. S-a mişcat bine, dar după retrogradare a trebuit să plece. Cu trei salarii restante, evident… Povestea lui am expus-o în trecut. Acum însă vă prezentăm un altfel de interviu. Un interviu din perspectiva unui fotbalist originar din ţara care a ieşit recent campioană europeană pentru prima dată în istorie, Portugalia. Joao Coimbra a jucat la două campionate europene U17 pentru Portugalia. În 2002, când încă nu împlinise 16 ani, fiind mezinul unui lot din care făcea parte şi Cristiano Ronaldo. Dar şi în 2003, când a fost titular în finala pe care Portugalia a câştigat-o împotriva Spaniei. Produs şi mare speranţă provenită de la Benfica Lsiabona, Joao a jucat pentru toate naţionalele de tineret ale lusitanilor, inclusiv U21.
Coimbra, coleg cu Rui Costa şi Nuno Gomes
A evoluat şi pentru Benfica în peste 20 de meciuri oficiale, însă nu a reuşit să se impună. Dar a avut ocazia, pe lângă Cristiano Ronaldo să împartă vestiarul şi cu alte nume uriaşe ale fotbalului. Precum Rui Costa, Nuno Gomes, David Luiz, Fabricio Miccoli, Simao Sabrosa, Kostas Katsouranis sau Luisao. Mai mult, în cariera sa chiar Fernando Santos, actualul antrenor al Portugaliei a avut un rol determinant. Dar detaliile despre aceste lucruri le veţi afla în interviul exclusiv pe care Joao Coimbra l-a acordat pentru 1923.ro.
Cum te-ai simţit tu, ca portughez, când ai văzut că naţionala ţării tale devine campioană europeană?
A fost o senzaţie de nedescris! Foarte entuziasmat şi fericit am fost, normal. Este un eveniment pe care, poate, îl trăieşti o dată în viaţă! Toată ţara s-a oprit. A fost o sărbătoare de nedescris. În acelaşi timp mi-am amintit de momentele în care am fost şi eu campion european. E adevărat, cu naţionala U17 a Portugaliei. Performanţa nu se compară, dar pentru mine a reprezentat ceva senzaţional atunci. Am fost titular în finala pe care am câştigat-o, 2-1, cu Spania şi tare fericit am fost. Nu pot decât să îmi închipui ce au simţit băieţii după ce au bătut Franţa la Paris în această vară!
Ai jucat de-a lungul timpului alături de nume grele precum Rui Costa sau Nuno Gomes. Cum sunt ca jucători şi ca oameni?
Da, ce vremuri frumoase! Am jucat alături de ei la Benfica, dar nu numai. Am avut şi alţi colegi supervaloroşi. Miccoli, Simao, Katsouranis, Luisao, David Luiz… Ca jucători sunt incredibil de valoroşi! Iar în susţinerea acestei afirmaţii stau tocmai CV-urile pe care şi le-au făcut în fotbal. Apoi, ca persoane, absolut toţi aud at mereu dovadă de o modestie imensă. Personal mai ţin legătura cu mulţi dintre ei. Mă refer aici la Simao, Nuno Gomes sau David Luiz. Am avut foarte multe de învăţat de la ei!
Coimbra i-a fost adversar şi coechipier lui Cristiano Ronaldo
Ce părere ai despre Cristiano Ronaldo? Cum îl vezi în comparaţie cu Luis Figo?
La nivel de juniori am jucat de foarte multe ori împotriva lui Cristiano Ronaldo. Iar coechipieri am fost la EURO U17 în 2002, cu un an înainte ca eu să devin campion european la aceeaşi grupă de vârstă. Aveam doar 15 ani atunci… Cristiano este diferit de Figo. Figo a fost incredibil, să ştii, însă Ronaldo are ceva diferit faţă de restul. Faţă de oricine! Golurile pe care le înscrie… Cristiano Ronaldo de acum este un jucător total diferit faţă de Cristiano Ronaldo de la 18 – 19 ani, pe care îl ştiam eu de pe teren. Mentalitatea lui este incredibilă şi, în primul rând datorită acestui fapt, se află unde se află în prezent.
Ce crezi că i-a lipsit generaţiei lui Luis Figo să câştige un turneu final?
Eu cred că puţin noroc. Portugalia a avut o echipă foarte bună şi în acea epocă. Să nu uităm că în 2004, cu Luis Figo, dar şi cu Cistiano Ronaldo pe teren, Portugalia a pierdut incredibil în finala EURO cu Grecia. A fost o noapte de neuitat… Şi nu în sensul bun al cuvântului… Apoi, în 2006, au ajuns în semifinalele Cupei Mondiale. Deci, susţin. Portugaliei i-a lipsit norocul în trecut.
Care este cel mai important meci din cariera ta?
În 2007, împotriva lui PSG! Aveam numai 21 de ani şi nu mă aşteptam să joc titular la Benfica într-un meci din optimile Cupei UEFA, la Paris. Doar că rămăseseră numai două ore până la fluierul de start, când Fernando Santos m-a anunţat că încep din primul minut partida. Eram terminat de emoţii, dar ele au trecut în momentul în care meciul a început şi m-am mişcat foarte. Chiar am fost mulţumit de mine. A fost un meci fantastic pe care mi-l voi aminti cu drag toată viaţa!
Fernando Santos, decisiv pentru cariera lui Coimbra
Vorbim despre actualul antrenor campion european cu Portugalia! Cum l-ai descrie?
Exact, acelaşi Fernando Santos! Este un om foarte volubil şi îţi vorbeşte ca unui prieten. Dar ca antrenor este extrem de exigent şi are aşteptări foarte mari. Mai ales de la tineri. Cum eram şi eu în acea vreme. Stilul său a ajutat la formarea mea, motiv pentru care îi sunt extrem de recunoscător. Este un antrenor excelent, iar acest fapt se vede şi din câştigarea EURO 2016 alături de naţionala Portugaliei.
Să revenim puţin la Figo. Alături de el ai jucat?
Nu, nu am apucat. Am avut totuşi oportunitatea să mă pregătesc cot la cot cu el o dată la echipa naţională. Pe vremea când selecţioner era Felipe Scolari, el avea obiceiul să aducă tineri care să se pregătească alături de vedetele primei echipe. S-a nimerit o dată să fiu şi eu printre cei selecţionaţi. A fost, de asemenea, o experienţă uimitoare. Sunt lucrurile cu care rămâi peste ani, după ce îţi faci un bilanţ al carierei tale de fotbalist.
Care este cel mai valoros jucător pe care l-ai avut coechipier dintre cei menţionaţi?
N-am cum să nu îl pun pe primul loc pe Cristiano Ronaldo! Ar fi absurd să fie altfel… Dar vreau să îi menţionez aici şi pe Miccoli, Rui Costa şi Simao. Cam aşa arată topul meu!
„Glumeam cu Săpunaru pe seama acvilei!”
Revenim un pic şi la Rapid. Ştiai că sigla cu acvila este inspirată din cea a echipei Benfica?
Serios?! Chiar habar nu aveam! Dar când jucam în Giuleşti să ştii că mereu glumeam cu Săpunaru pe seama asta. El a jucat la Porto şi iubeşte mult această echipă, aşa că îl mai tachinam. Pentru că la Rapid îmbrăca un echipament cu o siglă care avea o acvilă, similară celei care este simbolul echipei Benfica. Au fost clipe frumoase… Chiar, ce mai face Rapid?
A luat-o din liga a cincea… Are meci cu liderul, VK Soccer.
Hai Rapid! Cu toate că am de luat bani pe trei luni de când am jucat acolo, să ştii că rămân un suporter pe viaţă al acestei echipe. M-a impresionat profund ce am găsit acolo. Ce suporteri, Doamne!
Discuţia cu Joao Coimbra s-a consumat înaintea victoriei de senzaţie obţinută de puştii lui Mihai Iosif, 8-1 pe terenul lui VK Soccer. Motiv pentru care putem spune că şi urările mijlocaşului portughez, actualmente legitimat la Uniao Leiria au adus ceva noroc.
În mod cert, v-aţi întrebat de-a lungul timpului care este legătura dintre acvila de pe sigla Rapidului şi istoria clubului. Cea mai nouă siglă pe care Rapid a folosit-o are o istorie aparte. Istorie care porneşte din sezonul 2000-2001. Şi nu are, neapărat, legătură cu valorile istorice ale clubului înfiinţat în 1923. Concret, 1923.ro a aflat că sursa de inspiraţie este, se pare, un club emblematic al Europei. Anume Benfica Lisabona. Cel mai titrat club din Portugalia, pe al cărei emblemă apare o legendară acvilă.
Acvila, element futurist
Care este, în fond, şi simbolul clubului lusitan. La graniţa dintre milenii s-a ajuns, conform informaţiilor noastre, la concluzia că şi Rapid merită o siglă mai futuristă. De o calitate grafică mai bună, motiv pentru care s-a considerat, se pare, că acvila este un element foarte frumos pentru a fi adăugat. Istoria ei nu este pe atât de spectaculoasă, dar este una inedită.
Joao Coimbra, legătura dintre Benfica şi Rapid
Cu atât mai mult cu cât la Rapid chiar a jucat un fotbalist crescut de Benfica. În urmă cu aproape doi ani, Joao Coimbra venea în România. În trecut el a jucat peste 20 de meciuri oficiale în tricoul celor de la Benfica. În prima ligă, dar şi în Cupele Europene. Fiind coleg cu nume uriaşe ale fotbalului portughez precum Rui Costa sau Nuno Gomes. Mai mult, în toate interviurile acordate după plecare, Joao Coimbra şi-a exprimat uriaşul ataşament pe care l-a căpătat pentru Rapid.
Rapid este cunoscută peste tot în lume! Joao Coimbra a jucat jumătate de an la Rapid. Fost fotbalist la Benfica, el a fost umilit şi are şi acum restanţe financiare, iar cei care trebuie să-i dea banii, nu mai răspund la telefon. Dar de astfel de veşti v-aţi cam săturat, motiv pentru care ne concentrăm pe altceva. Chiar şi plecat de la Rapid de mai bine de un an, Coimbra a continuat să urmărească evoluţia echipei lui Dan Alexa şi le-a ţinut pumnii jucătorilor.
„Mă bucur tare mult pentru Rapid, îmi pare bine că a promovat şi că a revenit acolo unde îi este locul! Cel mai mult sunt fericit pentru acei suporteri minunaţi de pe Giuleşti, care merită o echipă în prima divizie, merită ca Rapid să fie sus!”, sunt vorbele pe care Joao Coimbra le-a spus pentru 1923.ro. Cuvinte care, spuse de un român, nu ar avea poate aceeaşi valoare. Dar spuse de un fost fotbalist de la Benfica, ce a fost şi batjocorit de conducere, merită toată aprecierea. Îţi mulţumim pentru vorbele frumoase, Joao!
Joao Coimbra a jucat pentru Rapid în returul sezonului trecut. Mijlocaş de calitate, cu 13 meciuri inclusiv la prima echipă a lui Benfica în trecut, portughezul s-a îndrăgostit în doar câteva luni de tot ce înseamnă Rapid. Mărturie în acest sens stă, în primul rând, interviul pe care acesta l-a acordat, în exclusivitate, pentru 1923.ro, în urmă cu ceva timp. Simpatia faţă de clubul de lângă Podul Grant nu a trecut şi aceasta a stat la baza faptului că Joao Coimbra nu a vrut să vorbească despre felul în care conducerea l-a trata. Paharul însă s-a umplut şi pentru el, iar acesta a decis să rupă tăcerea, în exclusivitate, pentru 1923.ro.
Salut, Joao! Ce mai faci?
Sunt bine, am semnat cu o echipă din India şi aştept să înceapă sezonul. Sper să fie un pas important pentru cariera mea şi să fie o alegere potrivită. La cum văd lucrurile, probabil că am ales cel mai bine.
La Rapid nu s-a putut să rămâi?
Nu cred… De fapt, de la Rapid am încă de luat bani.
Cum aşa? Câţi bani?
Trei salarii. Nu am mai fost plătit pe aprilie, mai şi iunie şi nici nu am mai dat de cineva de la club de atunci…
Nu ai încercat să contactezi conducerea?
Hai să-ţi spun ce s-a întâmplat, ca să înţeleagă lumea. Pentru a semna cu Rapid în ianuarie, a trebuit să renunţ la două salarii restante pe care le aveam la fostul club. Nu a fost vreo problemă, am zis că e mai bine aşa pentru mine. Apoi, am fost plătit pe ianuarie şi februarie în Giuleşti, dar din primele două salarii, o parte importantă s-a dus către agenţii care m-au adus în România. Am luat salariu întreg doar pe martie. Apoi, nimic!
Bine, dar…
La finalul sezonului, doamna Moraru a discutat cu fiecare jucător individual. I-a întrebat dacă pot renunţa la un salariu. Aveau să ne plătească pe aprilie, mai şi iunie, iar ea a încercat să convingă pe cât mai mulţi posibil să renunţe la banii pe luna iunie. În momentul în care a venit la mine cu această propunere, i-am explicat situaţia. Că am renunţat la două salarii ca să vin la Rapid şi că din primii bani încasaţi de la club nu m-am ales cu mare lucru. I-am spus că acum chiar am nevoie de acei bani, fiindcă am o fetiţă de un an, iar soţia mea este iar însărcinată.
Ce ţi-a spus în acel moment?
Atunci a dat dovadă de multă înţelegere, mi-a spus că înţelege tot şi că la finalul lui iunie sau iulie, nu-mi mai amintesc exact, voi primi salariul pe aprilie, în următoarea lună, remuneraţia pe mai, iar apoi banii pe iunie. Am zis că nu e absolut nicio problemă dacă se întârzie puţin, dar că am mare nevoie de ei. Ea a părut foarte responsabilă, mi-a spus iar că mă înţelege, aşa că m-am dus în Portugalia să aştept. Din păcate, am tot aştepta ziua în care banii îmi vor fi viraţi, dar nicio mişcare în contul meu.
Ai încercat să iei iar legătura cu Violeta Moraru?
Da. I-am trimis un mail să o întreb ce se întâmplă, dar nu mi-a răspuns. La două sau trei zile distanţă am sunat-o, iar ea mi-a răspuns, pentru că nu ştia că este numărul meu. M-a rugat să o sun peste o oră, iar eu am fost de acord. Doar că din acel moment nu mi-a mai răspuns vreodată…
Ai vorbit cu altcineva de la club?
Am primit un mesaj pe WhatsApp de la Dragoş Sabău în care acesta mă întreba dacă pot renunţa la un salariu. M-am gândit să las un pic de la mine, pentru club, şi să renunţ la jumătate din salariul pe iunie. Era maximum ce puteam face… Răspunsul lui însă a fost incredibil! Mi-a zis că doamna Moraru nu este de acord cu aşa ceva şi că dacă nu renunţ la tot salariu voi aştepta mult timp să-mi iau banii!
Ce ai făcut apoi?
Eu am tot încercat să rezolv lucrurile amiabil şi într-o variantă bună pentru ambele părţi, pentru că am ajuns să ţin foarte mult la acest club, Rapid. Din păcate, nu am avut cu cine, fiindcă doamna Moraru nu m-a mai băgat în seamă, aşa că m-am văzu nevoit să apelez la un avocat, iar cazul meu a ajuns în instanţă.
Ce se întâmplă mai departe?
Am aflat că nu sunt singurul în această situaţie, ci şi alţi foşti colegi. Cert este, din ce am înţeles, că Rapid poate intra în faliment dacă nu-şi plăteşte datoriile faţă de mine şi ceilalţi fotbalişti aflaţi în situaţia mea. Nu este deloc uşor pentru mine să prevăd un asemenea scenariu, fiindcă chiar am ajuns să iubesc Rapid, dar aici este vorba şi despre viaţa mea şi, ce este cel mai important, despre viaţa familiei mele!