În urmă cu multe decenii, Chinezul Timişoara şi Ripensia Timişoara dominau fotbalul românesc. Pe urmă, cele două multiple campioane ale ţării s-au stins în anonimat, suprimate de regim. Politehnica Timişoara, echipa studenţilor, înfiinţată în 1921, a preluat apoi responsabilitatea de propagare la scară largă a fenomenului sportiv şi mai ales fotbalistic în Banat. Pentru că, indubitabil, Politehnica a fost şi este cea mai iubită echipă din istoria Timişoarei. Materialul de faţă îşi propune să analizeze Banatul fotbalistic pe îndelete. Fiindcă ceea ce se întâmplă acolo este de-a dreptul de luat în seamă. Mai ales în contextul actual, precar, al fotbalului românesc.
Politehnica Timişoara ajunsese la… Bucureşti
Suporterii Politehnicii sunt înfrăţiţi cu cei ai Rapidului, motiv pentru care vom începe cu ASU Poli Timişoara. Echipa care îi defineşte cel mai bine pe aceştia şi despre care am mai scris ori de câte ori am avut ocazia, fascinaţi fiind de realizările de acolo. Vorbim despre un proiect luat de la 0, în 2012, din ligile inferioare ale judeţului Timiş. Cele mai de jos! Până la mijlocul anilor ’90, Politehnica a fost plămânul prin care Banatul a respirat fotbal. Au urmat retrogradări şi probleme financiare grave, glazurate de greşelile teribile făcute de un italian numit Zambon. Din rău în mai rău, echipa a ajuns să joace în liga a 4-a… Bucureşti! Un lucru nefiresc şi de-a dreptul oribil pentru fanii timişoreni.
Toni Doboş a resuscitat fotbalul în Banat
Timişoara trebuia să găsească o cale să reînvie, iar din mâinile acelui investitor era greu de crezut că va mai putea fi smulsă. Moment în care, Toni Doboş, conştient de ce înseamnă fotbalul pentru această regiune a ţării a rebrănduit o echipă ce trecuse deja printr-o metamorfoză. AEK Bucureşti a luat fiinţă din Fulgerul Bragadiru. A devenit Poli AEK Timişoara, după ce a fost mutată în Vestul ţării. Tergiversări şi într-un final s-a obţinut dreptul de a fi continuatoare a Politehnicii Timişoara, din moment ce originalul eşuase fără cale de întoarcere în mocirlele din jurul capitalei. Avizi de fotbal, fanii au primit cu o nespusă căldură tentativa de reînviere a echipei şi au venit cu zecile de mii meci de meci pe Dan Păltinişanu, cel mai important stadion din Timişoara.
De două ori vicecampioană şi noul proiect de la 0
Iubirea şi încrederea pe care le-au arătat faţă de echipă au fost răsplătite. Sub patronatul lui Marian Iancu cel care, culmea, provine din… Giuleşti, echipa a fost în două rânduri vicecampioană a României! Cu origini colaterale în Ilfov şi Bucureşti, măcar a recuperat continuitatea şi a readus bucuria fotbalului în Banat. Până în 2011, când clubul s-a prăbuşit din nou. Iar Primăria a încercat o nouă revopsire prin transformarea ACS Recaş în ACS Poli Timişoara. E drept, tot o echipă din Banat, însă cei mai înfocaţi suporteri nu au mai acceptat. Nici în ruptul capului! Recaş nu era Timişoara lor, iar ca drept dovadă, în anul 2012 a luat fiinţă ASU Politehnica Timişoara. De la 0 şi din ultimul eşalon!
ASU Poli Timişoara până în liga a doua
S-au reuşit promovări succesive, exclusiv din buzunarele suporterilor, iar echipa a ajuns, în mod incredibil, până în liga a doua! Şi va rămâne acolo, cel mai probabil, şi la finalul actualului sezon. Nume mari nu sunt în lot, ba chiar mulţi sunt necunoscuţi. Doar Ioan Mera, care a jucat şi la Rapid, a acceptat să se alăture proiectului. Pentru a pomeni un fotbalist mai important. În rest, totul a fost realizat cu inima, iar ASU Politehnica Timişoara va rămâne, din toate punctele de vedere una dintre cele mai frumoase echipe din istoria fotbalului românesc. Luând în calcul nivelul totuşi ridicat la care a ajuns exclusiv datorită celor care nu au fost de acord cu altă metamorfoză în fotbalul lor. Iar pentru asta, merită tot respectul!
Resuscitarea unui gigant: Ripensia Timişoara
Mutăm acum discuţia asupra unuia dintre numele de succes din Banat pe care l-am pomenit mai sus: Ripensia Timişoara. Cea mai mare rivală a Rapidului din perioada interbelică, alături de Venus Bucureşti. Dispărută din peisaj în 1948, când s-a pierdut în negura ligilor inferioare absorbită de obscura Electrica Timişoara, Ripi a fost resuscitată, de asemenea, în 2012! Tot de jos a luat-o, din ultimul eşalon, adică liga a 6-a. Nu a reuşit mereu promovări succesive şi s-ar putea ca nici în acest sezon să nu joace în al doilea eşalon. Dar e la mare luptă la promovare din liga a 3-a. Şi, mai mult, în toamna lui 2013, a reuşit rezultate de excepţie în Cupa României, chiar dacă juca în liga a 5-a!!! Eliminând inclusiv o echipă de prima ligă, Universitatea Cluj!
Aşteptăm cu ardoare un derby Rapid – Ripensia!
Ripensia este un exemplu de perseverenţă şi de constanţă, cu toate că nu a reuşit promovări succesive. A stat de două ori în liga a 4-a şi acum ar putea sta doi ani măcar în al treilea eşalon. Sigur, nu e o dramă, dar ambiţiile acolo sunt pe măsura istoriei. O istorie ciuntită cu 64 de ani din cauze deja cunoscute. Faţă de Ripensia nu avem vreo afinitate, dimpotrivă. Dar aşteptăm cu mare ardoare să ne întâlnim din nou în meciuri directe. Poate chiar în prima ligă. Şi nu este deloc imposibil ca în patru sau cinci ani în bilele din care se trage ţintarul Ligii 1 să fie prezente atât Ripensia Timişoara cât şi Rapid Bucureşti. Viaţa ne-a făcut să înţelegem că totul nu este decât o chestiune de timp!
ACS Poli Timişoara a reuşit un miracol fotbalistic
Iar dacă tot vorbim de iniţiativele şi de perseverenţa din Banat, nu trebuie să uităm nici de ACS Poli Timişoara. Ştim, din punct de vedere al frăţiei Rapid – Timişoara, pomenirea acestei echipe este o blasfemie. Cu atât mai mult cu cât clubul în cauză ne-a luat tocmai nouă în 2016 locul în prima ligă, după ce instanţele juridice au pronunţat falimentul, iar cele sportive ne-au exclus din primul eşalon. Strict sportiv însă, ce a făcut ACS Poli Timişoara în sezonul 2016-2017 este de-a dreptul incredibil! În primul rând pentru că echipa antrenată de Ionuţ Popa a pornit cu o penalizare de… 14 puncte! Ori în astfel de situaţii, condamnarea la retrogradare este ceva nu că firesc, ci de-a dreptul sigur.
Bonus: semifinale în Cupă şi finală în Cupa Ligii
Bănăţenii din Liga 1 nu au fost însă de acord, iar în acest moment se află inclusiv deasupra clubului plasat pe locul 12, care duce la barajul de rămânere în Liga 1! Aşadar, cu -14 puncte la începutul sezonului, echipa timişoreană este pe locul 11 şi, dacă totul rămâne aşa, retrogradarea va fi fentată pe bune! Ca să nu mai punem la socoteală că ACS Poli Timişoara este calificată în semifinalele Cupei României şi finala Cupei Ligii României! Practic performanţe incredibile! Mai ales că şi începutul de sezon a fost catastrofal, înţesat doar cu înfrângeri la scor. Nu ne este dragă această Poli, dar rezultatele pe care o echipă care a jucat inclusiv cu tricouri desenate cu markerul le are sunt de-a dreptul uluitoare!
Concluzie
Scopul materialului nu a fost neapărat unul informativ. Ci mai degrabă o retrospectivă a ambiţiei bănăţene care, iată, s-a împărţit în trei. Trei echipe, susţinute în mod diferit şi cu rezultate diferite, au arătat totuşi o determinare rar întâlnită în fotbalul românesc. Poate că acest tip de atitudine este specifică zonei. Sau poate nu. Cert e că avem ce învăţa de la toate trei echipele pe care le-am prezentat. ASU Poli Timişoara, Ripensia Timişoara şi ACS Poli Timişoara.
