Dacă iei trenul din Gara de Nord spre Ploieşti Vest vezi, la doar câteva minute de la plecare, nişte garduri de beton pe dreapta. Un peisaj aproape sinistru, care îţi aminteşte de epoca socialistă şi de amprenta ei. În spatele lor se zăresc timid câteva blocuri cu patru etaje. Din aceeaşi perioadă. În rest case şi iar case. După câteva sute de metri se întinde câmpul. Tocmai aţi trecut prin Chitila. O localitate micuţă, lipită de marele Bucureşti. O comună cu ceva istorie CFR-istă. Dar şi cu o echipă de fotbal decentă. Dacă ne raportăm la nivel local. FC Chitila joacă în liga a patra, dar în ultimii şase ani a terminat prima mereu.
7 septembrie 2016, o zi de bifat în calendar
A refuzat însă promovarea de câteva ori. De ce? Răspunsul îl ştiu doar cei de acolo. Dar într-un fotbal sărac şi mizerabil precum cel românesc, uneori este mai bine să îţi cunoşti limitele financiare. În acest loc Rapid îşi dă restart. Miercuri, 7 septembrie 2016. E clar o dată care va rămâne în istorie. Cu un rând de tricouri sau maiouri albe sărăcăcioase, după caz, băieţii lui Mihai Iosif aşteaptă primul meci. Un amical cu Chitila. Unii privesc cei câţiva nori care se plimbă pe cerul albastru. Vreo doi fixează gazonul. Nu e perfect, dar mult peste ce au avut în perioada junioratului.
Berechet a marcat pentru Rapid
Verdele ierbii se amestecă cu vişiniul visurilor. Majoritatea sunt juniori sau foşti juniori de-ai Rapidului. Roberto Radu s-a şcolit la Dinamo. Veteran e „Spaghetă” sau Ionuţ Florea. Născut în ’89, e cam singurul cu ceva experienţă. A jucat în liga a doua. Titular este şi Berechet. Golgheterul de acum doi ani de la juniorii republicani. Cu 22 de goluri. E 10:30. Unii băieţi şi-au luat liber de la muncă. Alţii se bucură de ultimele zile de vacanţă şcolară, pentru că pe 12 septembrie reiau şcoala. Se pregătesc să o ia de la capăt cu Rapid din liga a 5-a.
Înfrângere ca la tenis…
Începutul este dezastruos. Până la pauză în poarta noastră intră mingea de cinci ori. Avem nevoie de portar. Urgent! Ai noştri marchează şi ei, dar numai două boabe. Berechet, aşa cum era de aşteptat, şi fundaşul dreapta, Boian. La pauză, istoviţi de soarele toropitor şi cu maiourile albe ude, băieţii lui Iosif ies să bea puţină apă. Din tribune nu sunt prea mulţi oameni. Dar e oră la care cei mai mulţi rapidişti sunt la serviciu. Trec aproape 13 minute. Pe iarba tunsă frumos calcă alţi 11 băieţi. Nici cei de la Chitila nu mai au aceeaşi forţă, dar mai dau unul. Rapid pierde cu 6-2.
Ne trebuie întăriri!
Pesajul rămâne dezolant. Câţiva juniori termină meciul cu mâinile pe cap. Alţii cu privirea în pământ. O parte dintre ei a jucat şi duminică, în victoria cu 5-2 în faţa FC Cornetu. Dar atunci au fost doar juniorii ’97-’98. Acum, cam tot ce avem mai bun pentru liga a 5-a. Iar dacă Pilă, Berechet, Dovleac sau Alberto Stancu şi-au confirmat statutul, în apărare găurile rămân multe şi mari. Maiourile albe vor fi înlocuite duminică cu nişte tricouri vişinii. R-ul va trona mândru pe piept. Adversarii vor fi mai modeşti, dar jucătorii noştri nu pot rămâne la fel. Aşteptăm întăriri. Îl aşteptăm şi pe Burcea. Este nevoie!
Sursa video: Pagina de facebook TVR Sport
Citind aceste randuri nu pot decat sa plang si sa va scriu.Asta este RAPIDUL?Unde sunt zilele in care horia radea cu gura pana la urechi vazand cata lume era in tribuna frecandu si bucuros mainile si facandu i cu ochiul complice lui draghici.Unde sunt ….unde s au dus…iar voi ne spuneti ca este vina noastra ca nu l imbratisam pe horia si nu iubim un RAPID pe care l vor tavali saormarii de la baneasa.