Acum un deceniu, dacă observai un jucător englez că joacă în afara Marii Britanii, îţi ridicai sprâncenele până la nivelul scalpului, iar ochii ţi se transformau în cepe. În 2001, doar McManaman la Real Madrid şi Hargreaves (care de fapt e canadian) la Bayern erau rătăciţii pe continent. Cei mai cunoscuţi dintre ei, pentru că în acelaşi an, un fotbalist englez a poposit şi în România. Primul din istoria Ligii I şi singurul până în acest moment. Unde? La Rapid, normal! Este vorba despre Mark Burke, care, atunci când a îmbrăcat pentru prima dată tricoul alb-vişiniu, avea deja 32 de ani. Mircea Rednic l-a văzut într-un stagiu de pregătire din Olanda şi imediat a considerat că atacantul poate ajuta Rapidul. Şi ne-a ajutat!
Pe 10 martie 2001, în minutul 80 al meciului Petrolul – Rapid, de pe stadionul „Ilie Oană”, ăla vechi, scorul era 1-1 şi nu-i avantaja deloc pe ai noştri. Atunci, puternicul atacant englez a fost aruncat în luptă şi exact când nimeni nu mai credea, în prelungirile partidei, Burke a adus o explozie de bucurie alb-vişinie printr-un gol aproape istoric. Aşa, a reuşit să ne intre definitiv în inimi, cu toate că apoi nu a mai realizat nimic. De fapt nici nu a mai jucat decât câteva zeci de minute în 2-3 meciuri. S-a spus că mulţi coechipieri nu-l înghiţeau… Era, poate, o perioadă mai ostilă pentru jucătorii străini…
Probabil, Burke a fost privit ca un intrus, dar cum putea fi un intrus omul care a jucat la Aston Villa, Middlesbrough sau Wolverhapton? Sau ani buni în prima ligă olandeză? E drept, acolo a îmbrăcat doar tricoul Fortunei Sittard, echipă modestă, dar care pe atunci, prin anii ’90, a fost antrenată inclusiv de Bert van Marwijk, cel care a dus Olanda până în finala Cupei Mondiale din 2010. La fel de adevărat este că, înainte să vină la Rapid, Burke a jucat doi ani la o echipă obscură din liga a doua japoneză. Dar tot de la echipe din astea obscure au răsărit şi Hulk su Kagawa, aşa că… Poate că Burke nu a fost tratat aşa cum ar fi meritat în România, dar niciodată nu a vorbit de rău ţara noastră şi nici Rapidul. În toate interviurile pe care le-a acordat după momentul plecării a subliniat cât de frumoşi sunt suporterii din Giuleşti şi cât de mult l-au ajutat anumiţi colegi. Deci, numai de bine!
