Nu ştim ce va face Christoph Daum la echipa naţională. Mimica acestui om este puţin îndoilenică. La fel ca şi trecutul său. Vorbind însă strict despre viaţa privată. Pentru că CV-ul lui Daum este unul interesant. Chiar bogat. Există premise că va face treabă bună. Iar în sprijinul acestei afirmaţii vine tocmai reacţia celui mai mare consumator de zer din România. Cel care a spus că de la fcsb mai mulţi jucători iau în calcul să se retragă de la naţională că ei nu se înţeleg cu antrenorul german. Ce tare e asta! Adică dacă cineva consideră că naţionala are de suferit fără Popa, Chipciu, Stanciu sau Pintilii, ar trebui să facă de urgenţă o programare la un psihiatru!
Explicaţia este oarecum plauzibilă. Pentru că aceştia sunt genul de băieţi care şi când îşi deschid o pagină de Facebook au emoţii uriaşe şi trebuie să tocmească pe cineva. Cum de ce? Păi să scrie în locul lor! Că doar limba română nu a fost printre priorităţile lor vreodată. Şi cum să agreezi tu un antrenor german, care nu ştie „decât” limba engleză, când ţi-e mai uşor să schimbi fraze monosilabice şi agramate cu Tata Puiu, un antrenor care din punct de vedere gramatical şi cultural se confundă perfect cu generaţia din fotbalul românesc! La un „Băăăăăăăăă! Du-te băăăăă!” nu poţi răspunde decât cu „Da’ ce-am făcut eu, boss?”
Dacă vine Daum şi începe cu „Boys, first of all, you have to realize that we have to attack all the time!” atunci se termină şmecheria şi bosăreala. Iar ăia de la fcsb ar putea face fractură de maxilar, că li s-ar deschide prea mult de uluială şi nah… Sau de limbă dacă vreunul ar avea curajul să încerce vreo replică. Din punctele astea de vedere retragerea ar putea fi plauzibilă, doar că sigur nu e problema aici. Refuzăm să credem că acei fotbalişti sunt atât de proşti încât să spună aşa ceva. Mai mult ca sigur sunt doar presiuni. Din partea unuia care vorbeşte despre noul selecţioner în termeni de „drogalău” şi „prostituat”. Uitând însă că el este un puşcăriaş cu acte în regulă şi un analfabet notoriu.
Problema unde este atunci? Cu tata Puiu, nume minunat de potrivit, nepotismele erau în floare. Maxim, Hora, Bicfalvi sau Budescu nu au avut loc în naţională. Nu pentru că nu ar fi avut valoare de EURO 2016, ci pentru că Chipciu, Popa, Stanciu sau Pintilii trebuiau să atragă atenţia. Să fie în lumina reflectoarelor. Au fost, da. Au jucat minunat… La fel ca Tătăruşanu şi Chiricheş. Alţi fotbalişti forţaţi şi supraevaluaţi până la limita demenţei, oricât de multe gafe ar face. Problema mare e că Daum, mai mult ca sigur, nu a venit să ciupească nimic. Are salariu uriaş, dar asta pentru că are şi CV.
Nu se laudă cu un sfert de finală la un turneu final, în condiţiile în care din acea generaţie puteai scoate mult mai mult. Ceea ce a realizat România în 1994 s-a datorat strict valorii jucătorilor. Antrenorul n-a avut merite. Că dacă avea ne băteam măcar o dată cu trofeul pe masă. Şi nu eram scoşi de Suedia, Bulgaria sau Croaţia de la turneele finale. Se laudă cu un sfert pe care la turneele finale cam toate echipele din Europa l-au atins. Acum s-a trecut şi Islanda pe această listă interminabilă. Dintre ţările mari, doar Norvegia şi Finlanda lipsesc. Dar vom reveni cu un articol separat legat de asta. Acum ne interesează Daum.
Nu ştim de ce este capabil, dar suntem ferm convinşi că selecţia lui se va baza strict pe valoare. Poate că va fi influenţat, poate că i se va sugera de mai sus că ar fi bine să ia de la un anume club jucători. Poate va face compromisuri în anumită măsură. Dar sigur nu va face jocurile consumatorului de zer la cană de aluminiu. Sau ale altora asemenea lui. Pentru doi ani, s-a cam terminat cu şmecheria în fotbalul românesc, cel puţin la nivelul primei reprezentative. Despăducherea a început doar prin numirea acestui om. Sigur, bubele de la conducerea FRF rămân mari şi urâte. Dar atenţia se va duce acum spre calificarea la CM 2018. Şi totul e simplu. Daum ne califică sau pleacă. Nu este altă cale. Vă daţi seama cum ar fi să luăm locul 1 în grupă în faţa Poloniei şi să revenim la Cupa Mondială după două decenii?!
