Dacă Marcus Aurelius ar fi trăit în Giulești, probabil că ar fi avut câteva lucruri de spus despre fotbal, răbdare, înfrângeri și felul în care un rapidist își iubește echipa.
Împăratul roman și unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai stoicismului a scris despre disciplină, controlul emoțiilor, acceptarea lucrurilor pe care nu le putem schimba și puterea de a merge mai departe.
Aplicate la viața unui rapidist, ideile lui sună surprinzător de actual.
1. Nu controla rezultatul. Controlează felul în care reacționezi
Un rapidist nu poate decide cine marchează, cine greșește, ce face arbitrul sau dacă mingea lovește bara.
Poate controla însă ce face după fluierul final.
Ai câștigat? Bucură-te, dar nu deveni arogant.
Ai pierdut? Suferă, e normal, dar nu transforma o înfrângere într-o tragedie personală.
Marcus Aurelius ne-ar spune probabil:
„Nu rezultatul îți controlează mintea. Tu alegi cum reacționezi la el.”
Rapid poate pierde un meci. Un rapidist adevărat nu își pierde identitatea pentru un meci.
2. Nu lăsa un arbitru să-ți strice ziua
Aici stoicismul ar fi pus serios la încercare.
Un penalty discutabil, un cartonaș roșu, o decizie VAR sau un gol anulat pot aprinde imediat Giuleștiul.
Dar arbitrul a luat decizia. Nu mai poate fi schimbată.
Poți să o critici. Poți să fii nervos. Poți să consideri că Rapid a fost dezavantajată.
Dar după aceea trebuie să mergi mai departe.
Energia ta este prea valoroasă ca să o consumi ore întregi pe lucruri pe care nu le mai poți schimba.
3. Nu iubi Rapid doar când câștigă
Asta ar fi, probabil, una dintre cele mai importante lecții.
Este ușor să fii rapidist după 3-0.
Este ușor să cânți când echipa marchează în minutul 90.
Greul începe după o înfrângere, după un sezon slab sau după o perioadă în care nimic nu pare să meargă.
Acolo se vede atașamentul adevărat.
Un suporter nu este definit de numărul de victorii pe care le vede. Este definit și de felul în care rămâne alături de echipă când lucrurile merg prost.
4. Nu transforma fotbalul într-o sursă de ură
Marcus Aurelius a insistat asupra autocontrolului și asupra faptului că furia ne poate face să acționăm împotriva propriilor valori.
În fotbal, rivalitatea este parte din spectacol.
Poți să ironizezi un rival.
Poți să cânți împotriva lui.
Poți să trăiești derby-ul la maximum.
Dar există o limită.
Rapidul trebuie iubit mai mult decât trebuie urât adversarul.
Când se termină meciul, rămâne fotbalul. Rămân oamenii. Rămâne viața.
5. Nu te consuma pentru ce spune internetul
Astăzi, fiecare meci produce mii de opinii.
Un jucător este erou după o victorie și „cel mai slab” după o înfrângere.
Un antrenor este geniu duminică și incompetent miercuri.
Un transfer este „bombă” înainte să joace și „țeapă” după trei meciuri.
Marcus Aurelius ne-ar recomanda probabil să nu ne lăsăm mintea condusă de fiecare opinie pe care o întâlnim.
Privește. Analizează. Gândește singur.
Nu trebuie să urli mai tare decât ceilalți pentru ca opinia ta să fie mai bună.
6. Ai răbdare
În fotbal, toată lumea vrea rezultate imediat.
Un jucător trebuie să înscrie din primele meciuri.
Un transfer trebuie să confirme instantaneu.
Un antrenor trebuie să construiască echipa într-o lună.
Dar lucrurile importante au nevoie de timp.
O echipă se construiește. Un vestiar se formează. Un jucător se adaptează.
Nu confunda răbdarea cu lipsa de ambiție.
Poți să vrei performanță și, în același timp, să înțelegi că performanța nu apare peste noapte.
7. Nu uita de ce ai devenit rapidist
Poate ai fost dus prima dată în Giulești de tatăl tău.
Poate ai crescut cu poveștile despre Rapid.
Poate ai văzut primul meci la televizor.
Poate ai ales vișiniul când erai copil și nu ai mai renunțat niciodată.
Anii trec. Jucătorii se schimbă. Antrenorii pleacă. Conducerile se schimbă.
Tu rămâi cu amintirile tale.
De aceea, Rapidul nu este doar despre clasament.
Este despre oamenii cu care ai mers la stadion, despre cântecele din tribună, despre emoția unui gol și despre senzația aceea greu de explicat pe care o ai când vezi vișiniul intrând pe teren.
8. Bucură-te de drum, nu doar de trofee
Un stoic ar spune că nu trebuie să amânăm fericirea până când obținem rezultatul perfect.
Pentru un rapidist, asta înseamnă ceva simplu.
Bucură-te de o deplasare.
Bucură-te de un meci bun.
Bucură-te de atmosfera din Giulești.
Bucură-te de un gol în minutul 15, chiar dacă meciul se termină prost.
Bucură-te de prietenii pe care ți i-a dat Rapid.
Pentru că, peste ani, s-ar putea să nu îți amintești toate rezultatele.
Dar îți vei aminti cum te-ai simțit.
9. Nu abandona după prima furtună
Rapidul a trecut prin perioade bune și perioade extrem de dificile.
A căzut și s-a ridicat.
A avut generații extraordinare și perioade în care suporterii au fost nevoiți să aștepte.
Dacă Marcus Aurelius ar fi avut un mesaj pentru un rapidist în momentele grele, probabil ar fi fost acesta:
„Nu te întreba de ce ți se întâmplă. Întreabă-te ce poți face de aici înainte.”
Meciul pierdut s-a terminat.
Sezonul slab se va termina.
O perioadă proastă se va termina.
Rapid merge înainte.
10. Rămâi rapidist, dar păstrează-ți măsura
Poți iubi o echipă enorm fără să lași fotbalul să îți conducă întreaga viață.
Poți să tremuri la un derby și să râzi cu prietenii după meci.
Poți să fii nervos după o înfrângere și să fii bine a doua zi.
Poți să aperi Rapidul și să recunoști când Rapid greșește.
Asta nu înseamnă că iubești mai puțin.
Înseamnă că ai învățat să iubești fără să te pierzi pe tine.
Dacă Marcus Aurelius ar fi fost rapidist…
Poate că nu ne-ar fi spus să nu ne enervăm.
Ne-ar fi spus să nu lăsăm furia să decidă în locul nostru.
Nu ne-ar fi spus să nu suferim după o înfrângere.
Ne-ar fi spus să nu rămânem blocați în ea.
Nu ne-ar fi spus să fim indiferenți.
Ne-ar fi spus să fim puternici.
Iar dacă ar fi stat în Giulești, printre rapidiști, după un 0-1 dureros în minutul 90, poate că s-ar fi ridicat liniștit din tribună, ar fi privit spre teren și ar fi spus:
„Mâine este o altă zi. Rapidul merge înainte.”
Iar noi, după ce ne-am fi vărsat toți nervii, probabil am fi ajuns la aceeași concluzie:
Hai Rapid!







Lasă @Radu Liviu, că nu joacă sacii de bani, vorba lui Johann Cruiff ( Crujiff pe numele inițial ).
Ce dihonie e acolo la stână, e nimic acum, dar ce-o să urmeze in vestiar… distracție mare !
Noi stăm cuminți in plutonul de locurile 1-3 in play.off si probabil vom evada in etapa a 7a sau a 8a.
Fix ca Tadej Pogacear in Turul Franței !
Dar titlul nu se decide doar pe teren, v-am mai zis !
Față de ABBA de pe vremuri, acum stăm foarte bine. Dacă știe cineva un înlocuitor al lui Șucu,să vina și să spună. Dacă nu,să zicem merci că lângă echipă este un om valabil,cu ceva cașcaval.
Daca e adevarat (si se pare ca e!) ce am citit, ca FCSB si-a luat pe Denis Drăguș cu 1.000.000 de euro pe an, pe Korenica, 360.000 de euro pe an si pe Muhar cu 240.000 de euro pe an, atunci avem nevoie de multe, multe sfaturi, mai ales la varf – cat sa se investeasca si in ce jucatori.
O sa aveti mare dezamagire, o sa vedeți, nu se pun astia cu exorcistu, umbla pe magar sus in munte 😉
Scoate bani si aduce fotbaliști, noi avem, avem rebuturi, unu mai breaz ca altu, singur cu portaru, dai cu latu, poarta-i mare, nu pot bre, n-am valoare 😉
„Ochei” ratangiule 😉
FCSB-UL s-a întărit ca lumea,Craiova are lot bun!
Eu cred că suntem peste Dinamo s-au alte echipe! Ne batem la primele trei locuri!
Nu văd pe alții!
Știu ce este spiritul de a fi rapidist.Ca orice om,mă enervez pe moment,apoi a doua zi un pic de suferință ,gândire negativă ,dupa îmi aduc aminte că așa este sa fi rapidist”Și la bine și la rău
Rapid este clubul meu!”,așa este cantecul,nu?
Mai citesc jurnalele astea online și văd că FCSB a adus jucători care chiar vor face diferența,nu neapărat că m-ar interesa FCSB.Este o echipa rivala care au adus fotbalisti buni,de ex:Muhar,Korenica,Drăguș.
Pe când noi tot cu Grameni cu tot respectul si pustiul ăla de la Genoa.Nu știu,judecați și voi.U Craiova de asemenea a adus jucători puternici din cate citesc pe aici.Asa că ,tot locul 5 play off.
Asta este ,sunt rapidist!