Întâlnirea organizată la Palatul Victoria între premierul Ilie Bolojan și reprezentanții mediului economic a adus în prim-plan temeri tot mai vizibile privind încetinirea activității în mai multe domenii. Printre vocile care au atras atenția asupra riscurilor economice s-a aflat Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, care a propus introducerea modelului kurzarbeit ca instrument de protejare a locurilor de muncă.
Avertisment privind semnele unei crize economice
Discuțiile dintre Guvern, sindicate și patronate au vizat soluții pentru relansarea economiei. Dan Șucu a susținut că anumite sectoare resimt deja efectele unor dezechilibre provocate, în opinia sa, de cheltuieli publice ineficiente și de nivelul ridicat al birocrației.
Potrivit acestuia, relansarea economică nu poate fi analizată fără o abordare clară a disciplinei fiscal-bugetare. Șucu a indicat că există numeroase proiecte și inițiative declarate, însă rezultatele concrete rămân limitate, ceea ce pune presiune suplimentară asupra mediului privat.
Propunerea kurzarbeit, soluție pentru companiile aflate în dificultate
În cadrul întâlnirii, omul de afaceri i-a prezentat premierului varianta aplicării sistemului kurzarbeit, un mecanism prin care companiile pot reduce programul de lucru al angajaților în perioade de scădere a activității, evitând concedierile colective.
Modelul presupune ca angajații să lucreze mai puține ore, diferența salarială fiind compensată parțial de stat. În varianta clasică, salariații primesc aproximativ 60% din veniturile pierdute, iar în anumite situații procentul poate crește. Orele lucrate sunt plătite integral de angajator.
Dan Șucu a subliniat că mai multe industrii resimt deja o scădere a cererii. Printre domeniile menționate se află HoReCa, industria auto, producția de mobilier, sectorul imobiliar și zona decorațiunilor interioare. În opinia sa, sprijinul punctual acordat companiilor ar putea preveni dispariția unor afaceri care au contribuit constant la bugetul statului.
Originea și funcționarea sistemului
Conceptul kurzarbeit a fost introdus în Germania la începutul secolului trecut, ca măsură de sprijin pentru muncitorii afectați de reducerea activității industriale. În timp, sistemul a fost adaptat pentru a gestiona situații temporare precum crize economice sau blocaje ale pieței.
Programul funcționează ca o formă de asigurare socială. Companiile reduc programul de lucru, iar statul acoperă o parte din veniturile pierdute. Angajatorii rămân obligați să achite o proporție importantă din contribuțiile sociale, pentru a limita utilizarea abuzivă a mecanismului.
Rezultatele modelului în alte state europene
Kurzarbeit a devenit cunoscut la nivel internațional în timpul crizei financiare din 2008-2009. Germania a reușit atunci să mențină un nivel relativ stabil al șomajului, fiind singura economie majoră care nu a înregistrat o creștere semnificativă a ratei persoanelor fără loc de muncă.
Ulterior, sistemul a fost adaptat în mai multe state europene. Marea Britanie a introdus o schemă similară în timpul pandemiei, iar țări precum Franța, Spania, Austria, Danemarca sau Suedia folosesc variante apropiate pentru protejarea angajaților în perioade dificile.
Posibilul impact asupra economiei românești
Susținătorii modelului consideră că acesta poate păstra forța de muncă specializată și poate reduce costurile generate de concedieri și recrutări ulterioare. Există însă și critici, care atrag atenția asupra riscului de a menține artificial companii cu probleme structurale și asupra scăderii flexibilității pieței muncii.
Propunerea lansată de Dan Șucu nu a fost urmată de o decizie oficială, însă tema rămâne pe agenda discuțiilor dintre autorități și mediul economic, pe fondul temerilor legate de evoluția economiei în lunile următoare.
Fa-i cadou si-o mobila de bucatarie, bă, de ce ati taiat alegerile ????