Dan Șucu – investiții de laudă în sport, reclame controversate la pariuri și alcool

Investiții masive în Rapid și tinere talente

Dan Șucu, patronul clubului Rapid București, s-a remarcat în ultimii ani prin investiții consistente în fotbalul românesc. De la intrarea sa în acționariat (2022), el a pompat aproximativ 20 de milioane de euro în clubul Rapid, contribuind semnificativ la creșterea capitalului și bugetului echipei. Acești bani s-au reflectat atât în performanțele primei echipe care cresc de la an la an, cât și în dezvoltarea infrastructurii pentru copii și juniori. Rapid a investit în 2023 peste 10,3 milioane de lei (circa 2,1 milioane euro) doar pentru Centrul de Copii și Juniori, asigurând salariile antrenorilor, cantonamente și întreținerea bazei sportive. Deficitul a fost acoperit de acționari, semn că Dan Șucu este dispus să susțină financiar formarea noilor talente.

Angajamentul lui Șucu față de sectorul juvenil merge și mai departe. El a anunțat public că este dispus să investească până la 5 milioane de euro în următorii cinci ani în parteneriate cu școli locale de fotbal, pentru a alimenta Academia Rapidului cu tineri de perspectivă. Deja, omul de afaceri a finanțat construirea a două baze de pregătire ultramoderne – Constructorul și Coresi – în valoare de 10 milioane de euro, dotate cu 10 terenuri noi (3 de dimensiuni normale și 7 pentru grupele de copii și juniori), unde se vor antrena atât echipa mare, cât și generațiile tinere. Șucu consideră Academia drept “fundamentul clubului” și vrea să o transforme în cea mai puternică din țară. Aceste acțiuni demonstrează o viziune pe termen lung și o implicare lăudabilă în promovarea sportului și a unui stil de viață activ în rândul tinerilor.

Obezitatea în România – un fenomen îngrijorător

Eforturile de a investi în sport vin într-un context național tot mai alarmant privind sănătatea publică. Obezitatea în România a atins cote îngrijorătoare, alimentată de sedentarism și dietă nesănătoasă. Potrivit datelor oficiale, peste 62% dintre români aveau probleme de greutate (supraponderali sau obezi) în 2022. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, dacă tendința continuă, în următorul deceniu aproape 35% din populație ar putea suferi de obezitate. Situația este și mai gravă în rândul copiilor: între 15 și 20% dintre copiii români de 7-9 ani sunt deja obezi, un procent cutremurător care prefigurează generații viitoare cu riscuri majore de boli cardiovasculare, diabet și alte afecțiuni cronice.

Lipsa de activitate fizică este un factor-cheie al acestei probleme. România se află, alături de Polonia, pe ultimul loc în UE la practicarea regulată a sportului. Jumătate dintre români nu fac aproape deloc mișcare, iar un stil de viață sedentar s-a generalizat. În aceste condiții, investițiile în infrastructură sportivă și cluburi precum Rapid, care încurajează tinerii să facă sport, sunt mai mult decât binevenite. Inițiativele lui Dan Șucu de a moderniza baze de antrenament și de a susține academia contribuie direct la combaterea sedentarismului și la promovarea unui trai sănătos. Ele oferă copiilor și adolescenților oportunitatea de a practica sport într-un mediu profesionist, ceea ce poate ajuta la reducerea incidenței obezității pe termen lung.

România – pe primul loc la consumul de alcool

Pe lângă problema obezității, România se confruntă și cu un consum excesiv de alcool, la rândul său un flagel pentru sănătate. Țara noastră a ajuns, conform datelor OMS din 2023, pe locul 1 în Europa la consumul de alcool. Românii beau în medie echivalentul a 13,5 litri de alcool pur pe an (aproximativ 37 de grame zilnic) – mult peste media europeană de ~9 litri. Este o statistică ce ne plasează înaintea tuturor celorlalte 50 de națiuni europene monitorizate și care indică un nivel periculos de ridicat al consumului. Pentru context, bărbații români consumă în medie 27,3 litri alcool pur anual, iar femeile 7,5 litri. Consecințele sunt grave: alcoolul provoacă aproximativ 800.000 de decese anual în Europa, fiind responsabil pentru ~9% din totalul morților din regiune. Este un factor major de risc pentru boli cardiovasculare, cancer și ciroză, iar daunele sale nu se opresc la persoana care bea – includ violența domestică, accidentele și probleme sociale.

România are și o puternică cultură a berii – consumul de bere ne situează pe locul 9 la nivel global, cu o medie de 84,4 litri per persoană anual. Deși berea este adesea privită ca “băutura suporterilor”, abuzul său contribuie la probleme de sănătate precum obezitatea (prin aportul caloric ridicat) și tulburări hepatice. În acest context, specialiștii trag un semnal de alarmă: suntem deja o țară cu “ficatul obosit” de alcool. Promovarea consumului de alcool într-o societate aflată pe primul loc la acest capitol devine nu doar paradoxală, ci și periculoasă.

Sponsorizări controversate: pariuri sportive și bere

Aici intervine latura controversată a implicării lui Dan Șucu în sport. În paralel cu investițiile salutare, patronul Rapidului asociază imaginea clubului cu industria pariurilor sportive și cu promovarea băuturilor alcoolice. Rapid București, ca majoritatea echipelor din Superliga, se bazează financiar pe sponsorizări din zona jocurilor de noroc: casa de pariuri Superbet este sponsorul principal al Rapidului, contribuind cu peste 1 milion de euro anual la bugetul clubului. Noul stadion din Giulești chiar poartă numele Superbet Arena, fiind primul stadion din România cu nume de sponsor privat, după un contract de 5 ani în valoare totală de 3 milioane euro. Practic, brandul unei agenții de pariuri este afișat ostentativ pe arena unde mii de suporteri, inclusiv tineri, vin să vadă meciurile.

De cealaltă parte, Rapidul a intrat recent și pe piața băuturilor alcoolice dedicate fanilor. În iunie 2025, clubul a lansat a doua marcă de bere, numită sugestiv „1923 Un Mit”, în parteneriat cu Fabrica Grivița. Berea rapidiștilor, o blondă artizanală produsă de un mic producător local, a fost pusă în vânzare în hypermarketuri ca parte a strategiei comerciale a clubului. Retailerul Auchan a dedicat chiar un spațiu special produselor branduite Rapid, incluzând această bere Giuleșteana, aducând practic alcoolul sub sigla clubului mai aproape de suporteri.

Aceste asocieri de brand ridică probleme de etică și responsabilitate socială. Pe de o parte, este de înțeles că fotbalul românesc supraviețuiește greu fără banii din pariuri – “pariurile sportive au salvat sportul românesc”, susțin unii, argumentând că fără aceste finanțări multe cluburi ar fi dat faliment.

Dan Șucu însuși a reușit, prin parteneriate cu companii de betting, să aducă venituri necesare la Rapid. Pe de altă parte însă, costul ascuns al acestor sponsorizări nu poate fi ignorat. Publicitatea agresivă la jocurile de noroc atrage tot mai mulți oameni în capcana dependenței, avertizează medicii psihiatri. În România se estimează că circa 100.000 de persoane suferă de dependența de jocuri de noroc și numărul este în creștere, mai ales în rândul tinerilor. Fiecare reclamă cu logo-ul unei case de pariuri pe tricoul echipei sau pe tabela stadionului contribuie la normalizarea unei practici care pentru unii devine ruinătoare financiar și emoțional.

Similar, promovarea unei mărci de bere sub umbrela clubului sportiv transmite un mesaj ambiguu. Sportul ar trebui să inspire moderație și un stil de viață sănătos, însă comercializarea de alcool către fani contrazice acest ideal. În tribunele din Giulești este teoretic interzis consumul de alcool, însă suporterii pot cumpăra acum berea “oficială” a clubului din magazin. Alcoolul este, după cum îl numesc adesea medicii, un “otrăvitor” al organismului ce crește incidența obezității și a multor boli, așa că asocierea clubului Rapid – simbol al sănătății prin mișcare – cu o băutură alcoolică este cel puțin discutabilă. România nu duce lipsă de reclame la bere; dimpotrivă, suntem inundați de ele, iar țara este deja în vârful topului consumatorilor. În acest context, promovarea unei astfel de “beri Rapid” poate încuraja și mai mult consumul, în loc să susțină moderația.

Între laudă și critică – o opinie necesară

Din punct de vedere obiectiv, activitatea lui Dan Șucu la Rapid are două fețe contrastante. Pe de o parte, investițiile sale în sport sunt remarcabile și necesare. Într-o țară în care stilul de viață sedentar și obezitatea fac ravagii, faptul că un investitor privat bagă milioane de euro în infrastructură sportivă, academii de copii și susținerea performanței este de aplaudat. Rapidul, sub conducerea lui Șucu, oferă tinerilor șansa la o viață mai activă și poate chiar la o carieră sportivă, iar comunității de suporteri – bucuria unor rezultate mai bune pe teren.

Pe de altă parte, alegerile de marketing și parteneriate ale aceluiași club stârnesc îngrijorare. În goana după finanțare și profit, Rapid a ajuns să promoveze exact lucrurile de care societatea românească suferă: excesele nesănătoase. Pariurile și alcoolul – “otrava” dulce-amăruie a petrecerilor – sunt acum lipite de brandul Rapidului. Or, un model de succes în sport n-ar trebui să se construiască pe indulgențe care dăunează sănătății publice. Este o contradicție greu de trecut cu vederea: după ce încurajezi un copil să slăbească făcând mișcare la academie, cum îi explici că echipa idolilor săi poartă pe piept reclama unui casino online? Sau că la standul de suveniruri poate cumpăra bere cu însemnele clubului?

Concluzia: Dan Șucu merită toată lauda pentru banii și energia investite în revigorarea Rapidului și în susținerea sportului de masă. Rezultatele pozitive se văd, iar sportul românesc are nevoie de astfel de finanțatori vizionari. În același timp însă, este de dorit ca responsabilitatea socială să devină o preocupare la fel de importantă ca performanța sportivă. Promovarea unui stil de viață sănătos trebuie să includă și refuzul de a face compromisuri morale precum asocierea cu jocuri de noroc sau alcool, mai ales când știi că publicul tău – suporterii – se confruntă cu probleme serioase legate de aceste vicii. În fond, adevărata performanță este nu doar să câștigi meciuri și trofee, ci să contribui la o comunitate mai sănătoasă și mai responsabilă.