Se apropie EURO 2016, România este calificată, dar priorităţile sunt altele. Un domn gelat cu nume nemţesc uşor manelizat urlă că nu lasă fotbaliştii la naţională fiindcă el vrea performanţă la echipa lui fără nume, fără identitate şi fără adăpost. O performanţă cum numai el ştie să facă, folosind mijloace greu implementabile în Arabia Saudită sau Bulgaria. Nu că ar conta prea mult în economia turneului final fotbaliştii lui, că fără ei am făcut 2-2 cu Italia.

Gestul în sine este însă unul revoltător şi de prost gust, în contextul unui fotbal şi aşa grav bolnav. Dar ce ne mai miră? Când Anghel Iordănescu şi Răzvan Burleanu sugerează ca Budescu să nu plece în Qatar, ca să nu rişte să piardă naţionala pentru Campionatul European! Dar unde să meargă, la fcsb, nu? Acolo e mai bine, că altfel… pierde echipa naţională! Un soi de şantaj mascat care nu ne duce cu gândul decât la rădăcinile acestui club lipsit de valoare morală. Păi Budescu, omul care ne-a calificat, uită să joace fotbal dacă merge în Qatar?

Sigur, n-o avea el prestanţa unui rupător de oase, care a descoperit gelul după 30 de ani şi care nici măcar nu ştie să scrie corect, ca să fie selectat la lot dacă joacă la arabi, dar măcar ar trebui ca oamenii ce conduc naţionala să aibă o poziţie neutră în public. Ştim că fcsb sau fcsp sau cum s-o mai chema e la modă, mai ales acum că s-a întors preparatorul fizic care colaborează cu Real Madrid şi Bayern Munchen (o asemenea mizerie nici de glumă nu e bună…) şi totuşi! Vrem respect, vrem ca toate cluburile să se comporte la fel, iar oricialii fotbalului românesc să păstreze o echidistanţă măcar de formă. Şi aşa România e a nimănui şi nu numai fotbalistic… Am ajuns, din păcate, statul sămânţarilor fotbalului…