Autismul pe intelesul tuturor
Cum sa supravietuiesti unui diagnostic pe viata!
Nu fac politica, nu ma pasioneaza! Posibil nici nu m-as incadra acolo, dat fiind ca folosesc cratima si acorduri gramaticale. Si am mai mult decat o diploma de bac!
Whatever! De mult voiam sa scriu despre asta!
Am tot auzit folosindu-se eticheta de „autist” in tot felul de contexte, mai ales in cel politic, cu sens peiorativ!
Oare cei ce il folosesc stiu ce insemna cu adevarat sa fii autist?!
Haideti sa incercam sa lamurim niste aspecte!
Nu te nasti dorindu-ti sa fii autist! Din pacate, autismul este o tulburare neurobiologica, e o conditie pe viata!
Si nu, autismul nu este numai despre genii, despre oamenii cu Iq peste 100.
Autismul este un spectru si, de cele mai multe ori, vine la pachet cu mai multe probleme decat „inzestrari”!
De unde stiu?!
Dureros sa spun, din propria experienta! De 8 ani ma lupt sa il aduc in lumea mea pe Patrick, baietelul meu cel mare, in varsta de 10 ani!
Credeti-ma, dragii mei, ca intreaga nu mai sunt! Normala, nici atat! Asta daca am fost vreodata..
Autismul e despre neputinta, durere, despre decadere si ridicare! E despre nu mai pot, dar trebuie sa continui, e despre stereotipii si fixatii, e despre urlat si tavalit pe jos, despre nu mai vreau la terapie si nu imi doresc sa scriu pentru ca nu pot!
Autismul nu a stiut ce e Covidul si nici nu cunoaste vacanta!
Autismul nu stie ca nu sunt bani de terapii si suplimente si nu te scuteste de privirile celor din jur- uneori de compatimire, alteori de „fa-l sa taca” sau ” vai ce copil rau, tie nu iti e rusine”!
Autismul te face, vrand-nevrand, superMama sau superTata, cu toate ca esti fix opusul!
Autismul este despre eu ce mai citesc sa vad cum sa te ajut si unde mai mergem sa te expun la alti stimuli, ce terapii sa mai incerc sau poate ce medicatie sau suplimente!
Autismul e despre decadere, regres si bucuria progresului, chiar si a pasilor de furnica!
Autismul e despre rostirea primul „mama”- da, Doamne, sa il auzim cu totii si despre azi a reusit sa faca la Toaleta!
Autismul e despre cum sa il inveti sa mearga pe varfuri sau, sa nu mai mearga- multi mergand doar asa! E de la nu pot sa o fac pana la uite cum arunc si prind mingea!
E despre sudoarea de pe frunte atunci cand mergi cu el il parc si incerci sa tii pasul cu al tau copil!
Autismul e despre drumul lung spre independenta si frica sa nu mori si sa il lasi singur!
Autismul e despre a reusi sa il duci la scoala si sa fie acceptat si integrat, e despre ” da Doamne sa ne feresti de bulling si de oameni rai!” E despre iubire, bunatate si mangaieri care, o data invatate, nu se vor uita niciodata!
Autismul e despre a fi sincer si a nu cunoaste minciuna si „infloriturile”!
La noi autismul a inceput sa sune bine!
Acum e despre imnuri cantate pe Stadion sau acasa, e despre „Drobe”- (a se citi Dobre caci e preferatul meu), e de la hai sa ascultam „Sus pe Gard” si pana la Iubesc Steaua- (cred ca e singurul pe care nu ma pot supara pentru lucrul asta)!
Autismul e acum despre lucruri frumoase, obtinute cu truda, cu mii si mii de ore de terapii, de la nopti nedormite si crampe la stomac, pana la mancat sanatos si mers la concerte, meciuri si fel de fel de evenimente!
E de la urlat si pus mainile la urechi pana la „Sapunaru, Cristi Sapunaru” , cantat la unison cu un stadion intreg!
E despre mers pe role si jucat baschet, de la baiatul care nu putea sa prinda sau sa arunce o minge!
E despre baiatul care azi merge la Olimpiada Nationala de Aritmetica Mentala, dar care cu cativa ani in urma nu stia si nu intelegea cat fac 1+1!
E despre dat in tiribombe si pe tobogane cu apa sau gonflabile, plecand de la copilul care tarsea picioarele pe pamant si nu se dadea in nimic in parc!
Autismul nu e ceva rau, nu e o ciuma, nu se ia!
Insa trebuie gasite uneltele potrivite pentru a reusi sa comunici cu astfel de persoane!
Daca nu se intervine, convietuirea e dificila, sa nu spun, IMPOSIBILA!! Si acest lucru trebuie facut cat mai repede posibil! Orice zi amanata prelungeste Infernul!
Vedeti, dragii mei?!
Cam asta inseamna acest termen, folosit atat de gresit de multi „politicieni”!
Si daca un copil cu autism s-ar recupera, ar fi functional, si ar ajunge presedinte, cu siguranta ar fi un om de toata stima, pe care te-ai putea baza, un om sincer, care i-ar pune pe ceilalti mai presus de el!
Deci, bine ar fi cine arunca cu vorbe, sa stie ce spune! A vorbi ca sa te aflii in treaba e o mare prostie!
Dupa cum vedeti, autismul nu are ce cauta in astfel de discutii si nici nu trebuie privit in sens peiorativ!!
A cunoaste ce reprezinta si a ajuta la acceptare si integrare este primul pas spre o societate mai buna!!
Schimbarea incepe cu fiecare dintre noi!
Arata ca-ti pasa! Implica-te!
Soare si culoare va doresc in viata!
Sa auzim de bine!