Asta e concluzia. Una simplă, dar care doare. A fost un sezon început cu speranțe uriașe și terminat cu o dezamăgire pe măsură.
Șumudică pleacă, și oricât de multe s-ar comenta pe tema asta, un lucru e clar: omul a venit cu sufletul. A făcut greșeli, da, dar a și încercat. A fost acolo, a trăit pentru Rapid, a trăit cu Rapid. Așa că merită respectul nostru.
Dar de aici încolo, lucrurile devin mai complicate. Rapidul merge mai departe… dar în ce direcție? Cu ce viteză?
Nu e greu de intuit, din păcate. Victor Angelescu a spus deja că lotul, în mare parte, rămâne neschimbat. Adică rămân și băieții care au crezut că dacă poartă tricoul Rapidului, au și valoare de Rapid. Jucători care au tratat apartenența la Rapid ca pe o garanție, nu ca pe o responsabilitate.
Realitatea e simplă și neiertătoare: cu acest lot, Rapid a intrat în Play-Off, mai ales, datorită lui Adrian Mutu, care a reușit contraperformanța de a coborî Petrolul suficient cât să prindem noi locul 6.
Iar în Cupă… mai bine nu mai intru în detalii. Să fii o repriză egalul unei echipe care se chinuie să nu retrogradeze în Liga 3 nu e o realizare. E un semnal.
Și știu că poate unii nu vor să audă asta, dar trebuie spus: modelul de business propus de Dan Șucu e elegant, e ambițios, dar deocamdată e departe de ce face Becali la FCSB. Ăsta e adevărul. Fără ură, fără invidie, fără ranchiună.
Dar știi ce e cel mai trist? Că în tribune nu se mai simte entuziasm. Se aude un murmur, o resemnare, o oboseală.
Dar știu și că Rapidul nu moare așa ușor. Nu moare deloc, de fapt. Poate scade în intensitate, poate greșește drumurile, dar revine. Asta e natura lui. Asta e firea noastră.
Acum vine o perioadă grea. De analiză. De curaj. De alegeri. Dar dacă se fac lucrurile cu cap, cu respect față de suporteri și față de istorie, Rapidul poate renaște. Nu peste noapte. Dar pas cu pas.
Șumudică pleacă. Rapidul rămâne. Și dacă tot ce se întâmplă acum e doar o oprire temporară în drumul spre glorie, atunci hai să nu ne pierdem în detalii. Hai să credem.
Pentru că Rapidul, când e iubit cu adevărat, nu are cum să rămână jos.
