Primul meci din acest sezon al Rapidului a fost un moment istoric. S-a jucat pe 11 septembrie, pe Giuleşti, în faţa celor de la SSC Băneasa. Era prima dată în istoria de 93 de ani când echipa noastră juca atât de jos la nivel competitiv. Liga a cincea… Brrrr… Dar băieţii au început să se descurce din ce în ce mai bine. Să ne încânte inimile. Din primul 11 aliniat atunci prea multe nu s-au schimbat. În fond, doar două nume au fost înlocuite. Silviu Dachin şi Marius Pilă. Cu Alex Costache şi Andrei Dovleac. Cei din urmă aflându-se în foarte mare formă, prezenţa lor fiind pe deplin justificată. Dar şi ceilalţi continuă să se pregătească pentru a-i demonstra lui Mihai Iosif că merită mai mult.
Dachin a jucat numai la Rapid
De această dată e rândul lui Silviu Dachin să fie prezentat. Pentru că puştiul cârlionţat cu numărul 5 pe spate a arătat mereu o dorinţă de a face lucruri frumoase. Mai ales pe Giuleşti! Acolo unde a avut bucuria să debuteze ca titular. Nu s-a mişcat deloc rău cu şaormarii din Băneasa, motiv pentru care apoi a jucat constant. Chiar dacă nu neapărat titular. „M-am apucat de fotbal la 10 ani, la Rapid. M-au adus părinţii la domnul Dobre, pentru că ei erau rapidişti şi când au auzit că îmi doresc să fac fotbal nu au stat pe gânduri. Am dat patru goluri într-un meci, aşa că domn profesor m-a oprit şi de atunci la Rapid sunt”, începe povestea lui Silviu, care se află de opt ani la Rapid. Asta pentru că, la fel ca majoritatea colegilor lui, este născut în 1998. Pe 7 iunie mai exact.
Pe Giuleşti, prima dată la 8 ani. Debutul, 10 ani mai târziu!
Nu se aştepta niciodată ca lucrurile să evolueze atât de rapid. Iar el să ajungă pe Giuleşti ca titular, într-un meci oficial la Rapid. „A fost cea mai frumoasă zi din viaţa mea! Este un vis devenit realitate să joc pe Giuleşti. Nu se poate descrie în cuvinte. Mai ales că momentul s-a consumat cam la zece ani diferenţă după prima mea interacţiune cu acest stadion. Ca suporter aveam opt ani când am fost dus pentru prima dată de părinţi pe stadion, pe Giuleşti. M-am îndrăgostit din prima”, sunt vorbele lui Dachin, mijlocaş care însă şi-a continuat seria viselor împlinite. Tot pe Giuleşti. Acolo unde orice rapidist se simte în al nouălea cer. De data aceasta cu Unirea Dobroeşti, în a treia etapă. Silviu a intrat în repriza a doua.
Fotbal cât era ziua de lungă
În locul optarului Alberto Stancu. Pe final, la scorul de 4-0, a scăpat singur şi nu a iertat. Avenit primul său gol pentru Rapid. Tot pe Giuleşti! „Alt moment minunat, la care nici nu visam de curând. M-am simţit tare bine când am văzut cum intră mingea în poartă. Şi cum marchez pe Giuleşti într-un meci al echipei mari. Uau! Ce trăiri! În câteva zile visele din copilăria mea se împlineau. A fost fabulos!” Copilărie pe care Dachin şi-a dedicat-o în totalitate fotbalului. Nu a jucat decât mijlocaş în cei opt ani de sport în cadru organizat. Însă pentru el fotbalul nu se rezuma doar la antrenamentele cu Silvian Dobre. „În copilărie, în primii ani, eu jucam fotbal toată ziua. Şi înainte, şi după antrenamentele cu echipa. Nu conta vremea sau ora. Eu eram cu mingea la picior. Sunt înnebunit după fotbal!”, a declarat Silviu Dachin pentru 1923.ro.
Provine din generaţia care a salvat Rapidul
Silviu Dachin provine, aşa cum am mai spus, de la grupa 1998. Cea care formează acum scheletul Rapidului şi care formează şi echipa de juniori republicani A. Alături de Dragne, Boian, Ursescu, Geambaşu, Cocu, Stancu şi Dovleac. Pentru a numi numai titularii născuţi în acest an. Şi care, alături de restul colegilor luptă din dragoste pentru Rapid. Să ne aducă înapoi acolo unde ne este locul. Adică Liga 1. Şi noi sperăm să vedem cât mai mulţi ajungând până la acest nivel ucând pe Giuleşti. Ar fi ceva fără precedent în istoria fotbalului. Practic, fără aceşti copii existenţa Rapidului ar fi fost imposibilă. Şi noi trebuie să realizăm zilnic acest lucru!
