George Tudoran este unul dintre cei mai în formă rapidişti ai momentului. Cu Clinceni a dat pasa la golul lui Trandu, primul al partidei, apoi, cu Dunărea Călăraşi, a marcat unicul gol al meciului. În ultima etapă, cu Bucovina Pojorâta, a marcat un gol şi a dat două assisturi, asta deşi a intrat abia la pauză. În concluzie, George este omul momentului la Rapid. De aceea, echipa 1923.ro a vrut să aibă un altfel de dialog cu mijlocaşul de bandă cu fentă a la Robben şi am aflat cum a început fotbalul. Pentru ca lectura acestui articol să fie cât mai plăcută, lăsăm chiar vorbele lui să curgă în continuare.
„Mă jucam cu tata şi cu fratele meu mai mare prin casă de când am început să merg, aşa că la 7 ani am fost dus la fotbal. La Pro Luceafărul Târgu Jiu, şcoală de fotbal care acum nu mai există. Acolo am început să joc în cadru organizat, însă în şcoala primară jucam fotbal non-stop”, ne-a povestit George. Apoi, amintirile prind un contur din ce în ce mai colorat, iar rapidistul explică amuzat: „Pe la 9-10 ani, la orele de sport, uneori profesorul ne punea să facem gimnastică sau alte chestii, pe care le voia el, aşa că nu ne dădea mingea. Ce făceam noi? Luam un bidon de plastic, ieşeam afară şi încingeam un fotbal pe cinste! Nimic nu mă oprea! Nu ştiam decât fotbal!”
De la fotbalul în curtea şcolii cu bidoanele de palstic şi până la prima performanţă, drumul a fost extrem de scurt. Aşa că la 10 ani şi-a trecut în palmares primul titlu de campion naţional la juniori alături de grupa 1996 a Pandurilor, club din oraşul său natal, Târgu Jiu, la care era legitimat pe atunci. Iar succesul nu a venit oricum, ci cu George Tudoran din postura de golgheter al competiţiei. „Este primul meu trofeu important ca fotbalist şi, chiar dacă eram foarte mic, sunt tare mândru de el”, şi-a încheiat mijlocaşul povestea copilăriei fotbalistice.
