Lucrările de construcție a arenei de lângă Podul Grant au început în anul 1936 sub conducerea arhitectului Gheorghe Dumitrescu și sub patronajul Asociației sportiv-culturale a C.F.R. și s-au desfășurat pe durata a peste doi ani. Stadionul a fost proiectat după modelul celebrei arene „Highbury” din Londra, a echipei Arsenal, dorindu-se a fi o copie, în variantă mai mică a „Potcoavei” londoneze, la fel ca aceasta, nefiind împrejmuit complet.
A fost inaugurat oficial la 10 iunie 1939, marcând și împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren din România. La inaugurare avea o capacitate de 12.160 locuri, iar ziarele vremii scriau că era „arena cea mai încăpătoare și cea mai elegantă din țară”, chiar dacă nu avea gazon de iarbă (ci zgură) și instalație de nocturnă.
La evenimentul de inaugurare au participat regele Carol al II-lea (1930-1940), Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, prințul Paul al Greciei, membri ai guvernului, consilieri regali, înalți demnitari, numeroși delegați ai căilor ferate europene, fiind o premieră pentru România ca atâtea personalități și oficialități să fie prezente la inaugurarea unui stadion.
La început arena avea 60 de loje pentru oficiali, situate sub tribune, însă spectatorii de la peluză erau nevoiți să vadă meciurile în picioare, astfel că la mijlocul anilor ’80 a început construirea celei de-a doua peluze a stadionului, cea care poartă în prezent denumirea Peluza Nord. Inițial a fost ridicată doar pe un cadru metalic, iar „Potcoava” a fost închisă, lucrarea fiind definitivată aproximativ 10 ani mai târziu, atunci când arena și-a mărit capacitatea la 19.100 de locuri, toate pe scaune.
Din anul 2000 dispune și de instalație de nocturnă, iar din anul 2001 poartă denumirea „Valentin Stănescu” în memoria celui care a fost goalkeeper-ul Rapidului (pe atunci CFR București) și antrenorul care a adus primul titlu de campioană pentru Rapid.
În anul 2003 arena a intrat într-un amplu proces de modernizare, timp în care echipa s-a mutat pe „Național”. Gazonul a fost schimbat complet, a fost mărită și acoperită tribuna oficială, drenajul său a fost adus la standarde occidentale, iar gardul de protecție a fost înlocuit cu un material plastic transparent pentru a îmbunătăți vizibilitatea spectatorilor.
Pe gazonul arenei giuleștene au pășit de-a lungul timpului echipe ca Juventus, Rapid Viena, Leeds United, Anderlecht, AC Napoli, Legia Varsovia, Totenham, Inter Milano, Charleroi, Eintracht Frankfurt, Karlsruhe, nu puține trebuind să se recunoască învinse de exuberanta formație rapidistă.
În vara lui 2004, prin Hotărâre de Guvern, stadionul a trecut din administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului în cea a Clubului Sportiv Rapid.
Arena din Calea Giulești rămâne martora incontestabilă a unuia dintre cele mai frumoase spectacole din fotbalul românesc — echipa Rapid București, cu tot ce înseamnă ea, suporteri, calificări miraculoase, înfrângeri dramatice, bucurii, dezamăgiri, istorie, legendă.
Sursa: AGERPRES