Emilian Dolha a venit la Rapid în 2000, când era doar un puşti. Încet, încet s-a impus titular, calităţile recomandându-l pentru această poziţie, mai ales după ce Bogdan Lobonţ a fost vândut la Ajax. Portarul de 1.95 metri a ajuns astfel om de bază în echipa care a cucerit Cupa în 2002, dar şi titlul din 2003, prinzând chiar şi câteva minute în sezonul UEFAntastic din 2005 – 2006. Până la urmă însă, Dani Coman i-a luat faţa lui Ema, iar acesta a ales să plece.

S-a dus să joace în Polonia, dar după doi ani acolo s-a întors în România. Nu la Rapid, fiindcă atunci în poarta giuleştenilor se aflau Andrade şi Pardo, alegând să meargă la marii rivali de la Dinamo. Trădarea a părut cu atât mai dureroasă cu cât Dolha s-a declarat suporter al „câinilor”. O atitudine de neînţeles, având în vedere că cele mai mari satisfacţii ale carierei le-a cunoscut în Giuleşti, el petrecând aproape şase sezoane la Rapid, spre deosebire de doar trei în „Ştefan cel Mare”. Alegerea este a lui, noi îl respectăm pentru contribuţiile avute la Rapid, iar singurii în măsură să-l judecaţi, dacă a procedat corect sau nu, sunteţi voi, rapidiştilor!