de 1923.ro | iun. 26, 2019 | Fotbal internațional
Am reușit! Suntem acolo! În semifinalele EURO 2019 la U21 și, de asemenea, la Jocurile Olimpice de vara viitoare, de la Tokyo. România – Franța 0-0 nu mai este o știre, evident. Numai că dorim să vă imprimăm puțin din ce am trăit noi la Cesena în ziua decisivă. Cum meciul e stabilit la ora locală 21, decidem să luăm trenul din Rimini pe 16:30, să facem un pic cunoștință cu orășelul care acum 20 de ani a adus celebra poreclă „Panco-Italiano”. Cesena nu are nici 100.000 locuitori, iar prima impresie pe care ți-o lasă când o iei dinspre gară spre stadion, dar întâi cotești spre centru e de liniște. Multă liniște. Câteva mașini, puțini oameni. Clădiri drăguțe, ca de oraș în care siesta e sfântă. Sigur, a cam trecut ora ei, dar forfota e tot mică. Pentru că avem de-a face cu zile caniculare. Pentru fotbaliști e un infern. Noroc că meciul ăsta se joacă în nocturnă.
12.000 români la meciul cu Franța
După vreo 400 de metri am ajuns în partea centrală. Aici lucrurile se schimbă. Agitație mai mare. Tot orașul arată a fan zone și a sărbătoare. Ca un bazar, practic. Un bâlci în toată regula, de unde poți cumpăra ce-ți poftește inima. Pancarte cu EURO 2019, dar și steagurile celor trei naționale ce joacă aici, România, Anglia și Franța, sunt peste tot. Croația a jucat numai la San Marino, de aia lipsește, nu că am omis-o noi. Mai sunt două ore până la meci și ne oprim să savurăm o cafea locală, într-o grădină interioară extrem de cochetă și reconfortantă. Un colț de umbră ce vine precum o mană cerească. Cu toate că ceasul este deja 19:00, cu gradele nu e de joacă. Nu se agită nimeni, orașul e plin de români. Ar fi absurd să nu fie așa. Mai ales că, vom fi aflat mai târziu, în tribune sunt aproximativ 12.000 de conaționali. Francezi? Cam ca englezii, așa… Undeva sub 1.000.
Cesena, un oraș plin de farmec
Găsim și fan shop-ul naționalei, dar și o biserică extrem de interesantă, în drumul din centru spre stadion. Cale presărată cu niște clădiri care sporesc din farmecul orașelului unde România este pe punctul de a scrie istorie. Ne oprim să facem ceva poze edificiul religios, mai ales că în proximitatea lui se află un teren de minifotbal. Italia respiră pentru acest sport. Cu toate că un astfel de turneu e în planul secund – din 50 de pagini, Gazzetta dello Sport de a doua zi a rezervat numai una competiției. Ca idee. Numai că nu a fost vreun „biscotto”, așa cum au sugerat italienii și curând explic de ce. Deocamdată ne continuăm drumul printre sutele de români care sunt în afara stadionului cu o oră înainte de fluier. Apoi cotim către tribuna a doua, printre blocurile cărămizii, cochete, la geamurile cărora stau câțiva pensionari. Cam nemulțumiți de forfota creată…
Meci fără riscuri, nicidecum biscotto!
Probabil că la ce liniște au de regulă, acum totul pare ca după război. E însă o sărbătoare. Miniaturală, e drept, dar tot sărbătoare rămâne! Mai ales pentru România. Un egal, un 0-0, e ideal ca să desfacem șampania. La fel și pentru francezi, numai că ei se vor mulțumi cu locul 2. Doar că fie că joci cu Spania, fie că joci cu Germania, nu prea are importanță. Nu prea ai cum să spui că una e mai slabă decât cealaltă. Partida în sine, deși are un pic de nerv în unele momente, nu poate oferi material necesar pentru o cronică epică. Însă unde a fost blatul? Nicăieri! De ce? Păi, e simplu! Ambele echipe erau fericite cu egalul și au decis să riște foarte puțin. Că doar nu ne imaginam că se gândea România sau Franța să joace pe viață și pe moarte, să își riște ele pielea, pentru a califica Italia. Din păcate sărbătoarea nu o prindem, pentru că ne așteaptă gara. Ultimul tren către Rimini e la 23:30, nu prea e timp de ezitat.
România pe urmele lui Coe, Greavu, Ionescu și Georgescu
Totul e pregătit, minuțios, pentru că a doua zi pe mine mă așteaptă un răsărit de pozat la 05:28, dar și un drum extrem de lung înapoi către București. Ne întoarcem acasă, dar România se ține tare. Echipa națională U21 e în semifinale și are meci la Bologna cu Germania, joi, 27 iunie, de la ora 18 – a Italiei. Vorba căpitanului Ionuț Radu – cel care seamănă izbitor de mult și fizic, dar și la atitudine, cu Cristi Săpunaru, căpitanul naționalei mari – „Eram pregătiți pentru semifinale, dar vrem mai mult. Vă spun însă ceva: Germania, Spania, Franța și România!” Într-adevăr! Ce ușor se rezumă această performanță și cât de relevante sunt aceste cuvinte! Udine, Dacia Arena, ne așteaptă! România poate și va juca finala! Germania n-o să ne uite curând. Nici Japonia. Fiindcă în 2020, în iulie, adică peste 13 luni, România va fi la JO. După 56 ani… Când JO s-au ținut tot la Tokyo! E drept, România a jucat doar un meci acolo… Restul la Saitama sau Yokohama. Dar ca idee… Iar din lot făceau parte rapidiștii Marin Andrei, Ilie Greavu, Dan Coe, Ion Ionescu, Emil Dumitriu și Nae Georgescu!
de 1923.ro | apr. 5, 2018 | Rapid
Mesajul lui Andrei Constantinescu la despartirea de AFC Rapid!
Andrei Anghel Constantinescu:
In semn de respect fata de oamenii cu care am impartit o perioada extrem de grea. Fata de persoanele care au fost alaturi in momentele grele, dar si pentru aceia carora le-am aratat respect si transparenta.
Pe 2 aprilie s-a inchis oficial o perioada de fix 10 luni. Un capitol important al vietii si al carierei mele in care am asimilat si cunoscut mai bine partile frumoase. Dar si cele intunecate ale acestei meserii. A fost o perioada care a avut momente frumoase, intotdeauna construite cu greu printre obstacole, si create de fiecare data din imposibil!
A existat un volum de munca enorm, de consum fizic si psihic intens. Dificultati peste care am reusit totusi sa ne ridicam, aflandu-ne la finalul turului deasupra tuturor predictiilor.
Dupa toate acestea ramane multumirea sufleteasca si satisfactia de a construi ceva frumos din nimic, pentru ca la inceputul drumului, atat aveam: nimic!
Mai mult ca orice, ramane important ca ceea ce s-a construit sa continue demn si corect. Este esential pentru echipa ca aceasta munca sa fie dusa mai departe implicand pentru inceput in ecuatie termenul -respect-, apoi implicit ca jucatorii sa primeasca sprijinul si increderea necesara de care au atat de mare nevoie!
Am cunoscut si pierdut persoane dar am cunoscut si oameni si am legat noi prietenii, fiind o onoare si o placere sa lucrez impreuna cu cativa sportivi care au extrem de mult caracter si potential real de dezvoltare, asupra caruia se merita mai multa atentie pe viitor!
Acesti tineri vor trebui sa progreseze si sa creada in visul lor, indiferent de obstacole!
In incheiere vreau sa le multumesc acelora care au avut incredere in mine, insa mai tare le voi multumi acelora care m-au contestat de la inceput, pentru ca datorita lor voi munci si mai mult!
Orice alte detalii sunt nesemnificative si asa vor ramane!
Priviti catre soare iar umbrele vor ramane in urma!
Succes baietilor din teren!
Cu deosebita consideratie, Andrei Constantinescu
02.04.2017
de 1923.ro | ian. 17, 2018 | Fan Zone
Am prezentat mereu când a fost cazul dovezi maxime de ataşament faţă de Rapid. Exprimate de fiecare suporter după posibilităţi, pricepere, talent ş.a.md. Scopul acestui articol este acela de a vă împărtăşi clipul de mai jos. Care este, în fapt, un colaj superb cu sute de fotografii din toată istoria Rapidului. Imagini cu stadionul Giuleşti, cu jucători sau antrenori legendari. Instantanee cu suporteri, cu insigne cu stemele vechi ale Rapidului, ori articole din ziare. Din toţi anii. Începând din 1923 şi până în 2017. Aproape niciun an nu a fost lăsat uitării! Dintre cei care, bineînţeles, sunt atestaţi sau au fost, de-a lungul timpului.
Rapid, poezia şi tăria care scoate gerul din oasele tuturor
Imaginea de mai sus nu se află în colaj, dar merită promovată masiv. Nu se află acolo pentru că operele de artă sunt noi. Le aparţin lui Andrei, un puşti de 13 ani, îndrăgostit iremediabil de Rapid. Un băieţel care ar dedica absolut orice obiect Rapidului! Decorarea bradului de Crăciun în vişiniu, vopsirea ouălor de Paşte cu sigla echipei sau confecţionarea acesteia în mărţişoare minunate deja sunt la ordinea zilei. Ideea de mai sus e inedită şi extrem de inspirată. Dar mai ales în perfectă concordanţă cu ceea ce se întâmplă afară. Dacă nici acele versuri şi conţinutul din sticlă nu alungă gerul…
Colajul care ne face să ne amintim de ce iubim Rapidul
Rapid a avut mereu suporteri minunaţi, creativi şi aproape obsedaţi de culorile alb şi vişiniu. Nu se spune degeaba că de Rapid te îmbolnăveşti. De aceea, vă invităm să nu pierdeţi absolut nicio secundă din clipul din acest articol. Veţi observa fotografii despre care habar nu aveaţi că există. La fel cum veţi observa şi unele repetate obsesiv, din dorinţa de accentua anumite idei. O pasiune ce nu poate fi comparată cu nicio alta. Indiferent la care o raportezi…
de 1923.ro | nov. 30, 2017 | Rapid
Astazi, in zi de mare sarbatoare crestina, ne indreptam gandurile catre toti cei care poarta numele Sf. Apostol Andrei, cel Intai Chemat, Ocrotitorul Romaniei si dorim un sincer si calduros La Multi Ani, tuturor rapidistilor si rapidistelor care poarte acest nume, in special celor care lupta sa duca mai departe spiritul Rapidului, intr-un moment in care, poate, singurul aliat pe care il au, este dragostea nebuna pentru culorile alb-visinii:
Andrei Anghel Constantinescu, antrenorul echipei Rapid Bucuresti
Ionita, capitanul Rapidului
Stamate, ingerul pazitor al portii alb-visiniilor
Tot astazi isi sarbatoresc onomastica si fostii jucatori ai Rapidului, Ciolacu si Draghia, precum si frumoasa noastra handbalista Andreea Traila.
La final, dar nu in cele din urma, uram un sincer si calduros La Multi Ani, lui Andrei Dovleac si Andrei Dumitrescu.
de 1923.ro | iun. 22, 2017 | Fan Zone
Din pacate, desi foarte multa lume s-a mobilizat exemplar pentru salvarea lui, Andrei Burdusel, suporterul rapidist care pe 25 iunie ar fi implinit 18 ani, a plecat astazi spre o lume mai buna.
Dumnezeul sa-l odihneasca in pace!
