Un mesaj absolut uluitor al responsabilului de marketingul Rapidului, ne face sa ne punem serios intrebarea daca nu cumva poleiala de club  serios incepe sa cada, scotand la suprafata lucruri nu tocmai placute.

Ce nu intelege Daniel Carciug, caci despre el e vorba, e ca nu poate face marketing la Rapid un om care nu simte Rapidul, oricat de priceput ar fi.

De fapt, la Rapid nu se poate face marketing la modul invatat pe de rost si doar in teorie la facultate sau la cursuri de specilizare, pentru ca la Rapid lucrurile stau altfel.

Rapidistii nu au fost atrasi de povesti de genul celor enumerate aiuritor in mesajul postat, ci ei insisi au fost autorii acelor povesti scrise din emotiile, trairile si faptele lor.

Rapidistii n-au fost, nu sunt si nu vor fi niciodata rodul unor strategii de marketing, fie ele si impecabile, ci sunt oameni completi din toate punctele de vedere, cu emotii, trairi si ratiune.

Rapidisti sunt suflete, nu date statistice, nu cifre intr-un grafic.

Mesajul lui Daniel Carciug ascunde o intrebare pe care s-a ferit sa o puna pentru ca, prin ea insasi, aceasta intrebare ar oferi raspunsul si la competenta sa. Acea intrebare este: „ce e de facut?” Iar raspunsul este mai simplu decat ne-am putea imagina.

Numarul de suporteri ai Rapidului va creste daca le oferi mai mult respect si apreciere celor existenti deja. Cand o sa incetezi sa-i vezi ca pe vaci de muls, cand o sa incetezi sa-i crezi roboti, cand o sa simti ca ei, vor veni si solutiile.

Si nu vorbesc din auzite.

Succesul pe care il am cu visiniu.ro se datoreaza faptului ca am inteles toate cele pe care vi le-am spus mai sus si, desi toata lumea stie ca produsele nu sunt oficiale ma prefera pe mine. Iar asta pentru ca ii tratez ca pe oameni cu emotii si sentimente si nu ca pe niste clienti.

Succesul pe care il am cu 1923.ro se datoreaza faptului ca oamenii stiu ca ce fac aici este autentic.

Dar, mai ales, pentru ca am inteles un lucru: succesul nu se obtine urmand o reteta, ci inventand-o!

Iata mesajul lui Daniel Carciug:

Încă nu ne-am dat seama că lumea s-a schimbat.

De exemplu, cum ajung copiii de astăzi să devină suporterii cluburilor de fotbal?

În ultimii ani am muncit pentru a-i converti pe copii la statutul de rapidiști, iar în ultima perioadă s-a petrecut o schimbare drastică în modul în care tinerii se atașează de un club.

Acum 5 ani, ideea de tradiție, istorie și identitate funcționa foarte bine.

Având o tradiție și o istorie bogate, îmi era extrem de ușor să-i convertesc pe copii la rapidism. Identitatea foarte bine definită a Rapidului era muniție excelentă în procesul de convertire.

De aproximativ 2 ani, am observat însă că argumentele legate de tradiție, istorie și identitate nu mai au același impact ca altădată.

Lupta împotriva lui Ceaușescu, sentimentul de „singuri împotriva tuturor”, poveștile cu arestările sau ideea că „mai bine un gol frumos decât o bară urâtă” încep să aibă un efect extrem de redus.

Mai mult, am constatat că nici „glonțul de aur” – prezența la meci pe Giulești – nu mai funcționează ca înainte.

Sigur, s-ar putea să fie din cauza lipsei de rezultate, dar nu cred că doar asta e problema.

Consider că s-a schimbat sau este pe cale să se schimbe ceva fundamental în felul în care copiii și tinerii percep ideea de club de fotbal.

Definiția apartenenței la o comunitate sau la un curent de gândire în fotbal se modifică.

Observ din ce în ce mai des că pentru mulți consumul digital de conținut pare mai atractiv decât experiența unui meci live pe stadion.

Este o situație șocantă, însă tot mai frecventă.

Astăzi, conținutul este atât de prezent în viața noastră de navigatori pe internet, încât pentru tineri acesta reprezintă realitatea familiară.

Conținutul brut, chiar transmis live, dar real și autentic, este la modă, lucru confirmat de statistici.

Această schimbare de paradigmă în rândul copiilor ne va aduce într-o situație nouă, nemaiîntâlnită, forțându-ne să regândim strategiile de marketing în fotbal și în sport.

Lumea nu stă pe loc, iar părerea mea este că fotbalul va fi consumat în „bule”, fragmentându-se tot mai mult tipologia suporterilor.

În fine, vom trăi și vom consuma fotbalul diferit, fiecare în bula sa.

Sigur, bula de pe stadion este cea reală, autentică, și pentru cei de peste 30 de ani este în continuare preferata, dar să fim atenți la segmentul sub 30, care va forța cluburile să-și ajusteze strategiile de atragere și de conversie a suporterilor.

Mai mult decât atât, în a doua etapă, nu va fi vorba doar despre a-i atrage, ci și despre modul în care vor consuma conținutul și, mai ales, cum va fi monetizat.

Lumea nu își va schimba tehnologia (pentru că aceasta va rămâne alături de noi mult timp), ci comportamentul.

Dacă mașina reprezenta cândva un simbol al libertății, astăzi ea nu mai este decât un accesoriu pe care și-l permite aproape toată lumea, dar care nu mai e la modă.

La fel, prezența pe stadion nu mai pare a fi expresia libertății, ci devine obiceiul reflexiv al unor oameni mai în vârstă, în timp ce moda este să trăiești prin conținut scurt, autentic, real și nedistorsionat.

Nu uitați că și voi ați fost copii, iar copiii de astăzi vor fi adulții de mâine.

Lumea marketingului în fotbal intră într-o nouă eră.