Gheorghe Cristian-Dragos, un fost angajat al clubului, a dat in judecata Rapidul, iar procesul se afla in stadiul de apel la CAB dupa ce prima instanta, Tribunalul Bucuresti, i-a respins cererea ca neintemeiata si la pus sa plateasca si cheltuieli de judecata IMENSE.

Motivul este absolut NAUCITOR!

Reclamantul a dat in judecata clubul Rapid din cauza FORMEI PANOURILOR PUBLICITARE. Carevasazica, giulestenii i-ar fi incalcat drepturile unui model industrial patentat.

Prima instanta i-a respins cererea si l-a obligat sa plateasca aproximativ 5000 de euro cheltuieli de judecata.

Toata speta, pentru cine are rabdare sa citeasca, o puteti lectura mai jos.

Cod ECLI    ECLI:RO:TBBUC:2024:013.######

Dosar nr. #####/3/2023

R O M Â N I A

Tribunalul București Secția a V a Civilă

SENTINŢA CIVILĂ NR. ##

Ședința publică din data de 17.01.2024

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: ##### ##### #####

GREFIER: ######## ########

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul ######## ########- ###### în contradictoriu cu pârâta ###### #### ##### ######### #### SA, având ca obiect – ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședință publică, în intervalul orar stabilit pentru strigarea cauzei, au răspuns reclamanta, prin avocat şi   pârâta prin avocați cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamantul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează tribunalului că a fost înaintat dosarul solicitate de la ####, după care:

Tribunalul solicită apărătorului reclamantului să precizeze cererea de chemare în judecată având în vedere că în certificatul de înregistrare al modelului rezultă că solicită protecția modelului industrial constând în prisme așezate în linie, pe stadioane, compuse din segmente, așezate pe toată lungimea terenului de joc, între colțuri, nu şi pe porțiuni ale lungimii terenului de joc, astfel cum este menționat în cererea de chemare în judecată.

Reclamantul, prin avocat, solicită lăsare dosarului la a doua strigare pentru a lămuri acest aspect.

Tribunalul, pentru a da posibilitatea apărătorului reclamantului să precizeze cererea de chemare în judecată dispune lăsarea dosarului la a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamanta prin avocat şi pârâta, prin avocat.

Reclamanta, prin avocat, învederează tribunalului că, prin această modalitate de utilizare, pârâta încalcă ambele modele industriale şi modelul nr. 1 şi modelul nr. 2.

Tribunalul reține precizarea apărătorului reclamantei în sensul că cererea de ordonanță președințială nu se referă strict la modelul nr. 2, ci la tot certificatul de înregistrare.

Tribunalul, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra fondului.

Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată,  înființarea măsurilor provizorii conform motivelor din acțiune şi notelor scrise depuse la dosarul cauzei, cu cheltuieli de judecată care sunt depuse la dosarul cauzei

Pârâta, prin avocat, solicită respingerea cererii de ordonanță președințială având în vedere că nu este întrunită în prezenta cauză nici una dintre condițiile de admisibilitate a acestei cereri şi de înființare a măsurilor provizorii solicitate.

Astfel, sub aspectul aparenței dreptului, arată că nu există o încălcare a modelului astfel cum acesta a fost depus la dosarul cauzei şi așa cum rezultă din dosarul ####; nu există nici măcar o umbră de similaritate între obiectul protecției modelului așa cum se regăsește între cele două reprezentări grafice şi aranjamentele de panouri publicitare folosite de către pârâtă. #####  că la dosarul cauzei au fost depuse numeroase dovezi din care rezultă că modelul este nul pentru lipsă de noutate, respectiv pentru lipsă de caracter individual.

Învederează tribunalului că nici condiția urgenței nu este îndeplinită întrucât reclamantul a întârziat mai bine de trei ani în depunerea acestei cereri de la momentul la care a început pârâta să folosească panourile publicitare care fac obiectul prezentei cauze, respectiv  din toamna anului 2020 şi mai bine de un an de zile de la data la care reclamantul a notificat-o pentru prima dată pe pârâtă cu privire la această pretinsă încălcare, răspunsul pârâtei fiind că nu este vorba de nici o încălcare de model. Mai mult nu s-a probat nici justificat existența nici unui prejudiciu dificil sau imposibil de reparat în patrimoniul reclamantului; partea adversă pretinde că ar avea o afacere care presupune acordarea de licență în legătură cu panouri publicitare, însă nu a depus nici o dovadă în acest sens. În schimb pârâta a adus dovezi în sensul că astfel de panouri publicitare sub formă de prismă sunt utilizate pe scară largă atât în ####### cât şi în  alte ţări ale Uniunii Europene încă din anul 2007, cu mult înainte de data de depozit al modelului. Prin urmare era mai mult decât legitim ca pârâta să considere că este îndreptățită să folosească astfel de panouri publicitare, cu atât mai mult cu cât nu le folosește în vreunul dintre aranjamentele revendicate prin aceste model inițial.

Mai mult, lipsa vreunei umbre de prejudiciu din perspectiva reclamantului este contrabalansată de un prejudiciu real şi serios pe care le-ar suferit pârâta în măsura în care instanța de judecată ar dispune măsurile solicitate de către partea adversă: pârâta ar fi împiedicată să îşi continue activitatea de publicitate pe care şi-a asumat- o contractual cu mai mulți terţi. Astfel, dacă pârâta ar fi împiedicată să îşi execute aceste obligații contractuale, ar urma şi răspunderea pentru aceste neexecutări. Pentru o astfel de ipoteză arată că a solicitat în subsidiar, obligarea reclamantei la constituirea unei cauțiuni în cuantum de 50.000 de euro, sumă pe care a calculat -o pornind de la estimarea pe care reclamantul a făcut o cu privire la pretinsa garanție pe care acesta o solicită, respectiv 10.000 de euro cuantumul unui licențe posibile.

Pentru toate motivele expuse solicită respingerea cererii de ordonanță președințială, iar în subsidiar constituirea cauțiunii, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat depus la acest termen de judecată.

În replică, reclamantul, prin avocat, învederează tribunalului că simpla susținere a pârâtului conform căreia aparența dreptului ar fi în favoarea acestuia, menționând-se aceleaşi temeiuri de drept invocate şi în cuprinsul acțiunii, respectiv dispozițiile art 30 şi 31 din Legea 129/1992, este total eronată şi conduce de fapt la recunoașterea dreptului reclamantului. Textul aplicabil al impresiei vizuale globale asupra unui utilizator avizat este similar cu cel indicat al riscului de confuzie /asociere; de altfel, în cuprinsul cererii se menţionează precizăm că întinderea protecţiei oferite de lege este determinată de reprezentările grafice ale modelelor înregistrate, protecţia acordată acestora în baza legii sus menţionate extinzându-se la orice model care nu produce o impresie vizuală globală diferită asupra unui utilizator avizat.

Mai arată că trimiterea la dispozițiile dreptului unional, respectiv art. 36 din Regulamentul nr. 6/2002 privind desenele sau modelele comunitare, deși inaplicabile speței, dat fiind că modelul nu este înregistrat la nivel unional, ne ajută totuși să înțelegem modul propriu şi inovativ de interpretare a dispozițiilor legale. Din textul legal indicat supra care vizează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea de înregistrare a unei desen sau model comunitar pârâtul trage concluzia că întinderea drepturilor este determinată în mod exclusiv de reprezentările grafice ale desenului sau modelului, celelalte elemente ale certificatului de înregistrare, descrierea acestuia nu ar fi avute în vedere în cadrul determinării drepturilor conferite de acesta, chiar jurisprudența CJUE invocată infirmând concluziile acestuia.  De altfel, toată jurisprudenţa invocată este inaplicabilă speţei de faţă deoarece această tratează în mod evident două mărci deopotrivă înregistrate. În cazul de faţă, suntem în prezenţa unei mărci înregistrate, ceea ce conferă o aparenţă de drept în favoarea reclamatului. Prin urmare, această condiţie este îndeplinită.

Cât priveşte constrângerile tehnice ale formei panoului publicitar la care face referire pârâtul, acestea sunt întrutotul netemeinice, susţinerile acestuia fiind neadevărate. Nimic nu-1 împiedică pe pârât să realizeze un panou într-o formă diferită, cum ar fi ovală/semicerc, elipsă, dreptunghi, rotundă, concavă, convexă, toate aceste forme putând fi amplasate oblic faţă de suprafaţa terenului pentru ca mesajul inscripţionat pe ele să fie vizibil din tribune şi în cadrul transmisiunilor de televiziune, toate aceste forme permiţând ca la bază să existe un suport, nu numai forma aleasă de reclamant.

În ceea ce priveşte neprejudcarea fondului, arată că şi această condiţie este întrunită, în justificarea acesteia pârâtul făcând trimitere la jurisprudenţa Tribunalului Bucureşti şi a Curţii de Apel Bucureşti, însă ambele analizează situaţia în care există două modele, ambele înregistrate la ####. Nu suntem în această situaţie şi prin urmare doar reclamanta se bucură de protecţie

În ceea ce privește urgența, arată că şi această condiție este îndeplinită, decurgând din perspectiva iminentă de majorare şi agravare a pagubei care deja afectează patrimoniul reclamantului, având în vedere că utilizarea fără drept a panourilor publicitare fără consimțământul acestuia îi creează prejudicii care derivă din neîncasarea drepturilor de licență privind modelul industrial protejat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, din faptul că utilizarea neadecvată de către pârât a acestor panouri conduce la crearea unei impresii generale că aceste panouri nu îşi îndeplinesc scopul pentru care au fost create, respectiv acela de a face cât mai vizibil produsul promovat.

În ceea ce privește proporționalitatea măsurilor solicitate, arată că pârâtul, deși recunoaște că folosește prismele publicitare care se bucură de protecție legală în favoarea reclamantului şi încasează sume de bani din exploatarea fără drept a acestora, susține că măsurile solicitate prin prezenta cerere (interzicerea folosirii acestora sau constituirea unei garanții de 10.000 euro) ar fi disproporționată. Dar aceeași disproporționalitate nu se regăsește şi atunci când pârâtul efectuează un calcul  în care solicită aceeași sumă în cazul în care s-ar admite acțiunea, deşi această cerere ar avea caracterul unei cereri reconvenționale pentru care s-ar impune achitarea unei taxe judiciare de timbru.

În concluzie, condițiile prevăzute de dispozițiile art. 997 Cpc la care fac trimitere dispozițiile art. 979 alin 4 Cod de procedură civil privind admisibilitatea cererii de ordonanță președințială sunt îndeplinite şi, pe cale de consecință, solicită admiterea cereri astfel cum aceasta a fost formulată.

În replică, pârâtul prin avocat, arată că protecția acordată de acest model nu vizează prismele în sine, respectiv panourile publicitare sub formă de prismă în general, ci vizează anumite aranjamente, dispuneri, așezări a acestor panouri pe un teren de fotbal: pe toată lungimea sau în spatele porții sub formă de „U”, ceea ce pârâtul nu folosește.

Tribunalul reține cererea spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secția a V-a Civilă la data de 23.10.2023, sub nr. dosar #####/3/2023, reclamantul ######## ######## –###### în contradictoriu cu pârâtul FOTBAL CLUB ##### BUCUREŞTI 1923 S.A, În temeiul dispoziţiilor art.30 alin. Din Legea nr.129/1992 privind desenele şi modelul industriale şi art.9 din OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, art.979 C.pr. civ a formulat: cerere de înfiinţare a măsurilor provizorii prin care a solicitat că, prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

1. Interzicerea cu titlu provizoriu a oricăror acţiuni de reproducere, distribuire, comunicare publică şi utilizare în orice altă modalitate a modelului industrial Nr.019095 din 28.02.2010, acordat în temeiul Legii nr. 19/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, republicată în baza Legii nr.280/2007, pentru depozitul f #### ####, valabil până la data de 17.12.2024, a panourilor publicitare – prisme aşezate în linie, pe stadioane, compuse din segmente, aşezate pe toată lungimea terenului de joc, între colţuri, sau pe porţiuni ale lungimii terenului de joc până la judecarea definitivă a acţiunii de fond în contrafacere ce urmează a fi introdusă în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 979 alin. 4C.pr. civ, în temeiul dispoziţiilor art. 9 alin 1 lit. a din OUG nr. 100/2005
2. Obligarea pârâţilor să constituie o garanţie în cuantum de 10.000 euro destinată să asigure despăgubirea reclamantului, în temeiul dispoziţiilor art. 9 alin 1 lit. b din OUG nr. 100/2005
3. Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată

În fapt, reclamantul este titular, în sensul dipoziţiilor art.2 lit. l din Legea 129/1992, privind protecţia desenelor şi modelelor, al Certificatului de înregistrare a Desenului/Modelului Nr.019095 din 28.02.2010, acordat în temeiul Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, republicată în baza Legii nr.280/2007, pentru depozitul f #### ####, valabil până la data de 17.12.2024, pentru Panouri Publicitare, Clasificare Internaţională 20-03, 32-00, reprezentând: Prisme aşezate în careu pe trei laturi la porţi, pe stadioane sau săli de sport, compus din 3 segmente (H30cm/Lucm), aşezate, pe laterale şi în spate la porţi şi Prisme aşezate în linie, pe stadioane sau săli de sport, compuse din segmente (H30cm/Lucm) aşezate pe toată lungimea terenului de joc, între colţuri.

Încălcarea drepturilor de marcă se realizează în mod concret prin contrafacerea şi utilizarea prismelor aşezate în linie, compuse din segmente, aşezate pe toată lungimea terenului de joc, între colţuri, sau pe porţiuni ale lungimii terenului de joc, pe stadionul #####, aşa cum s-a întâmplat pe terenul de fotbal din Giuleşti:

• în etapa întâi ##### liga de fotbal, în data de 14 iulie 2023, la meciul Fervid 1923-##### OK, începând cu ora 21:30în etapa a treia ##### liga de fotbal, în data de 28 iulie 2023, la meciul FAC ##### 19123-FC ########, începând cu ora 21:30
• în etapa a cincea ##### liga de fotbal, sâmbătă, 12 ###### 2023 „începând cu orele 21:30
• în etapa a şasea ##### liga, în data de 20.08.2023, la meciul FAC ##### 1923- FAC Farul Constanţa începând cu orele 18:15
• în etapa a opta ##### liga de fotbal, în data de 01.09.2023, la meciul FAC ##### 1923- FAC ###### Bucureşti începând cu orele 21:00
• în etapa a zecea ##### liga de fotbal, în data de 25.09.2023, la meciul FAC ##### 1923-CFR #### ###### începând cu orele 21:00
• în etapa a douăsprezecea ##### liga de fotbal, în data de 06.10.2023, la meciul FAC ##### 1923- #### #### începând cu orele 21:00

La toate aceste manifestări sportive, pe lângă panourile publicitare având formă modelului industrial protejat, amplasate de titularul modelelor industriale, au fost amplasate la primele cinci etape, în apropierea porţilor şi pe anumite segmente de pe lungimea sau lăţimea terenului un număr de 12 astfel de panouri, identice ca formă cu cele ale titularului modelor industriale, care încalcă dreptul exclusiv al acestuia, iar din etapa a şasea au fost amplasate nelegal un număr de 26 de astfel de panouri, observându-se o nesocotire continuă şi din ce în ce mai gravă a drepturilor exclusive ale titularului acestor modele industriale.

Aceste acţiuni contravin dispoziţiilor art. 30 din Legea 129/1992, care conferă titularului modelului industrial, pe întreaga durată de valabilitate a înregistrării acestuia, dreptul exclusiv de a le utiliza şi a împiedica utilizarea acestora de o terţă parte care nu dispune de consimţământul său. În acelaşi sens, titularul are dreptul de a interzice terţilor să efectueze, fară consimţământul său, orice acte de reproducere, fabricare, comercializare sau oferire spre vânzare, sau folosirea unui produs în care modelul este încorporat ori Ia care acesta se aplică, ori stocarea unui astfel de produs în aceste scopuri.

Acesta a precizat că întinderea protecţiei oferite de lege este determinată de reprezentările grafice ale modelelor înregistrate, protecţia acordată acestora în baza legii sus menţionate extinzându-se la orice model care nu produce o impresie vizuală globală diferită asupra unui utilizator avizat. Aşadar, în determinarea existenţei sau inexistenţei riscului de confuzie al produsului la care este utilizat modelul industrial protejat cu un produs cu un model asemănător, ceea ce se analizează cu prioritate sunt asemănările dintre produse şi nu deosebirile.

Orice continuare a utilizării în activitatea economică a modelelor de panouri publicitare protejate, reprezintă intenţia de a crea destinatarului produsului ce foloseşte modelul protejat, respectiv comercianţii care închiriază respectivul spaţiu publicitar, o falsă reprezentare din perspectiva existenţei aceluiaşi produs, pentru de a denatura comportamentul economic al consumatorilor şi a crea confuzie în rândul acestora, cu scopul de a dobândi un folos necuvenit şi de natură să producă pagube subsemnatului.

Toate acestea reprezintă încălcări flagrante ale drepturilor exclusive ale titularului asupra modelelor menţionate, precum şi acte grave care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc pagube substanţiale acestuia.

Astfel pârâtul, prin utilizarea, fară consimţământul reclamantului, în activitatea comercială, a panourilor publicitare contrafăcute, pentru servicii identice cu acelea pentru care acestea au fost Înregistrate, crează un risc de confuzie în percepţia publicului său un risc de asociere a în raport de percepţia consumatorului obişnuit.

Astfel sunt întrunite toate cele trei condiţii pe care jurisprudenţa le-a consacrat pentru constatarea existenţei contrafacerii: (i) modelele aflate în conflict sunt identice sau similare din punct de vedere vizual sau conceptual; (îi) serviciile pentru care sunt utilizate modelele industriale sunt identice sau similare; (iii) există riscul de confuzie pentru publicul relevant, care include şi riscul de asociere.

Aceste acţiuni cauzează prejudicii materiale reclamantului dificil de cuantificat şi aproape imposibil de reparat reprezentate de reducerea semnificativă a vânzărilor de astfel de panouri publicitare.

Condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 997 C.pr. civ la care fac trimitere dispoziţiile art. 979 alin. (4) C.pr. civ, privind admisibilitatea cererii de ordonanţă preşedinţială sunt îndeplinite având în vedere că: în materia drepturilor de proprietate industrială cerinţa urgenţei este prezumată de legiuitor, din simplă constatare că dreptul de proprietate industrială este încălcat. Prezumţia legală scuteşte de dovadă pe acela în folosul căruia este stabilită, în tot ceea ce priveşte faptele considerate de lege ca fiind dovedite. Prezumţia legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel. Or, în materia drepturilor de proprietate industrială, în care accentul cade pe cerinţa asigurării şi respectării drepturilor de proprietate industrială pe toată perioada de valabilitate, dovada contrară constă în a probă că respectivul drept de proprietate industrială nu mai este încălcat. Vremelnicia rezultă evident din solicitarea ca aceste măsuri să fie dispuse provizoriu, până la soluţionarea acţiunii de fond, iar neprejudecarea fondului rezultă din natura solicitărilor întemeiate doar pe aparenţa dreptului invocat.

Pentru toate aceste considerente a solicitat admiterea cererii, interzicerea cu titlu provizoriu a oricăror acţiuni de reproducere, distribuire, comunicare publică şi utilizare în orice altă modalitate a modelelor industriale protejate şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În drept: art. 979 alin 1,2,4, art. 997 C.pr. civ

Probe: înscrisuri, planşe foto şi imagini video cu încălcările drepturilor industriale.

Pârâtul FOTBAL CLUB ##### BUCUREŞTI a depus prezenta întâmpinare Prin care solicită:

1) Respingerea cererii de ordonanţă președințială ca inadmisibilă sau, în subsidiar, anularea Cererii pentru lipsă obiect/imposibilitate determinare obiect, faţă de modalitatea de Formulare cumulativă a celor două capete de cerere. 2} Respingerea cererii de ordonanţa președințială ca neîntemeiată, respectiv că inadmisibilă în Ipoteza în care condiţiile admiterii cererii de ordonanţă președințială sunt calificate ca fiind Condiţii de admisibilitate.

3) în subsidiar faţă de respingerea cererii de ordonanţă președințială, obligarea Reclamantului la plata unei cauţiuni constând în suma de 250.000 lei.

4) Obligarea Reclamantului la suportarea cheltuielilor de Judecată ocazionate de prezentul litigiu.

##### ÎN VEDERE URMĂTOARELE MOTIVE:

1. #### DE MODUL DE REDACTARE AL PETITULUI CERERII DE ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALA, ####### #### ############ SAU, ÎN SUBSIDIAR, ####.
2. Astfel, ar părea că Reclamantul urmăreşte să obţină interzicerea provizorie a anumitor acte (punctul 1 din petit) sj obligarea paratei constituirea unei garanţii în cuantum de 10.000 euro (punctul 2 din petit). Or, o astfel de finalitate nu poate avea loc.
3. În acest sens, art. 9 alin. (1} din OUG nr. 100/2005 prevede:

(1) Instanţa judecătorească competentă poate, la cererea motivată a reclamantului, sa ordone măsuri provizorii împotriva persoanei care se presupune că a încălcat un drept de proprietate industrială protejat, în scopul de a preveni orice încălcare iminentă cu privire la acest drept, respectiv:

1. A) sa interzică cu titlu provizoriu ca încălcarea presupusă să mai continue; şau
2. B) să constituie o garanţie destinată să asigure despăgubirea titularului dreptului protejat.
3. Prin urmare, măsurile care pot fi dispuse în vederea prevenirii încălcării iminente a dreptului sunt, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. {1) din OUG nr. 100/2005, interzicerea provizorie a încălcării sau constituirea unei garanţii, Prin urmare, este lipsit de echivoc că cele două măsuri nu pot fi acordate cumulativ, cum pare să urmărească Reclamantul. De altfel este firesc să fie aşa, legiuitorul urmărind să acorde protecţie titularului dreptului fie prin interzicerea provizorie a încălcării, fie prin constituirea unei garanţii care să permită o despăgubire ulterioară a acestuia,
4. Din moment ce (1) Reclamantul a solicitat aplicarea ambelor mijloace – ambele fiind solicitate cu titlu principal, iar (ii) ambele măsuri nu pot fi dispuse concomitent Întrucât se încalcă prevederile art. 9 din OUG nr, 100/2005 care prevede caracterul alternativ al celor două măsuri, (iii) în acest moment pretenţiile formulate prin cererea de ordonanţă președințială nu pot fi analizate. Ca o paralelă, ne aflăm într-o situaţie similară unui scenariu în care creditorul unei obligaţii contractuale solicită atât rezoluţiunea respectivului contract, cât şi executarea silită în natură a obligaţiei.
5. #### de aspectele învederate mai sus, consideră că se impune respingerea cererii ca inadmisibilă – întrucât ambele mijloace nu pot fi solicitate simultan sau, în subsidiar, anularea cererii pentru lipsă/imposibilitate determinare obiect.
6. CONSIDERAŢII REFERITOARE LA ##### DE CLARITATE A PETITULUI 1 AL CERERII DE ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ
7. #### deficitară modalitatea în care este conturat punctul 1 din petitul cererii de ordonanţă preşedinţială. Astfel, se face referire la încetarea provizorie a unor acte ce vizează modelul nr. 019905 din 28.02,2010 („Modelul”), ca apoi să se facă referire la panourile publicitare – prisme aşezate în linie, pe stadioane, compuse din segmente, aşezate pe toată lungimea terenului de joc, între colţuri, sau pe porţiuni ale lungimii terenului de joc (…). În alte cuvinte, se face referire întâi la pretinsa protecţie conferită de Model, ca apoi să se descrie în mod vag un anumit tip de obiect – panouri publicitare, cu anumite caracteristici, fără însă a se invoca niciun drept care ar permite conferirea protecţiei prin raportare la acest tip de produse.
8. Prin urmare, în forma actuală, temeiul pentru care se solicită protecţia provizorie este neclar, justificându-se respingerea acestuia. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu există o relaţie de echivalenţă între Model şt descrierea vagă propusă de Reclamant pentru panourile publicitare.
9. De altfel, întinderea drepturilor conferite de un desen sau model este determinată în mod exclusiv de reprezentările grafice ale desenului sau modelului, finalitate susţinută de prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor. Prin urmare, petitul cererii introductive ar fi trebuit să vizeze astfel de reprezentări grafice, iar nu descrieri arbitrare propuse de către Reclamant.
10. Mai mult, chiar dacă s-ar încerca o suprapunere între cele două descrieri şi Model, ar exista următoarele impedimente:

– Descrierea nu ar putea viza Modelul 1, deoarece în cadrul Modelului 1 prismele nu sunt aşezate în linie:

– Descrierea nu ar putea viza Modelul 2, întrucât în cadrul descrierii din petit se face referire şi la prisme aşezate pe porţiuni ale terenului, în timp ce în cadrul Modelului 2 prismele sunt aşezate pe întreaga lungime a terenului, între colţuri:

11. În acest context, este imposibilă determinarea întinderii petitului prin raportare la dreptul temei al cererii de ordonanţă preşedinţiala, În subsidiar, dacă s-ar încerca corelarea petitului cu reprezentarea grafică a celor două modele, Modelul 1 ar fi eliminat din analiză, întrucât este în mod clar exclus de descrierea din petit. Prin urmare, într-un astfel de scenariu, petitul ar viza exclusiv următorul model:

2I.E. porţiune a unui teren cu o linie trasată pe lungimea acestuia, un singur panou ce creează impresia că se întinde pe întreaga lungime a terenului, poziţionat paralel cu linia ce măsoară lungimea terenului, în cadrul căruia muchiile acestuia formează la capăt un triunghi cu laturi egale.

III. ###### PREZENTARE A SITUAŢIEI DE FAPT.

12. ###### #### ##### #### SĂ, unul dintre cele mai cunoscute cluburi de fotbal din #######, cu o istorie care depăşeşte 100 de ani, are drept sursă importantă de venit încheierea de contracte de publicitate cu terţi care doresc să-şi promoveze brandy-urile prin intermediul activităţii clubului de fotbal. O astfel de activitate de promovare este cu atât mai intensă în cadrul meciurilor desfăşurate pe teren propriu, stadionul Giuleşti având o capacitate de 14.047 persoane, iar meciurile fiind de obicei vizionate şi de milioane de telespectatori.
13. În desfăşurarea activităţii de promovare, începând cu sezonul #########, ##### a procedat la montarea unor prisme publicitare prin care îşi execută obligaţiile generate de contractele de publicitate încheiate (Anexa PI – Declaraţie ###### ##### ug). #### de spaţiul limitat în care a avut posibilitatea montării unor astfel de prisme publicitare pe teren parata a procedat la plasarea acestora pe lăţimea terenului, astfel cum reiese, e.g., din ilustraţiile de mai jos:
14. Considerând în mod neîntemeiat că o astfel de utilizare a prismelor publicitare aduce atingere Modelului, Reclamantul a trimis o notificare Subscrisei solicitând încetarea utilizării până în data de 23 iulie 2022 (Anexa P’).
15. #### de faptul că pretenţiile Reclamantului erau lipsite de orice temei, parata i-a comunicat acestuia, prin răspunsul din 10 august 2022, că utilizarea prismelor publicitare nu încalcă niciun drept de proprietate intelectuală valid (Anexa P’).
16. Ulterior, Reclamantul a formulat prezenta cerere de ordonanţă preşedinţială prin care solicită încetarea provizorie a pretinsei încălcări şi constituirea unei garanţii.
17. ÎN SPEŢĂ NU SUNT ÎNTRUNITE CONDIŢIILE PENTRU ADMITEREA CERERII DE ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ.

IV Condiţiile prevăzute de lege pentru admiterea unei cereri de ordonanţă preşedinţială.

17. Potrivit art. 997 NCPC: (1) Instanţa de judecată, stabilind că fă favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar Ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanţa este provizorie şi executorie. #### hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata să şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până ia soluţionarea litigiului asupra fondului. (, „)(4) Ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanţă preşedinţiala nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.
18. Totodată, potrivit art. 979 NCPC; (1) #### titularul dreptului de proprietate intelectuală sau orice altă persoană care exercită dreptul de proprietate intelectuală cu consimţământul titularului face dovada credibilă că drepturile sale de proprietate intelectuală fac obiectul unei acţiuni ilicite, actuale sau iminente şi că această acţiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanţei judecătoreşti luarea unor măsuri provizorii. (2) instanţa judecătorească poate să dispună în special: a) interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie;
19. Din interpretarea textelor de mai sus în lumina jurisprudenţei recente a instanţelor române rezultă că admiterea unei cereri de ordonanţă preşedinţială presupune analiza mai multor condiţii cumulative: aparenţa dreptul în sensul existenţei unei acţiuni ilicite actuale sau iminente (IV.2), riscul prejudecării fondului cauzei (IV.3), urgenţa, inclusiv din perspectiva riscului suportării unui prejudiciu dificil de reparat de către reclamant (1V.4), caracterul temporar al măsurilor solicitate şi proporţionalitatea măsurilor solicitate (IV.5).
20. În speţă analiza condiţiilor susmenţionate este defavorabilă Reclamantului, impunându-se

Respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială ca inadmisibilă/neîntemeiată.

IV.2 Aparenţa dreptului este în favoarea Pârâtei. Nu s-a dovedit existenţa prima facie a încălcării unui Model valid.

21. Aşa cum va arăta în continuare, nu s-a făcut dovada unei încălcări prima facie a Modelului, iar în măsura în care s-ar lua în calcul existenţa unei încălcări, ar deveni aparentă, în egală măsură, lipsa de validitate a Modelului.
22. În cererea de ordonanţă preşedinţială formulată, Reclamantul nu detaliază raţiunile pentru care consideră că Modelul ar fi încălcat ci doar arată că încălcarea s-ar concretiza prin utilizarea pe stadionul Giuleşti, la unele dintre meciurile de fotbal disputate acolo de echipa Pârâtei, a unor „prisme aşezate în linie, compuse din segmente, aşezate pe toată lungimea terenului de joc, între colţuri, sau pe porţiuni ale lungimii terenului de joc” (pag, 2 a cererii). De asemenea, Reclamantul arată că „pe lângă panourile publicitare având formă modelului industrial protejat, amplasate de titularul modelelor industriale (sic!), au fost amplasate la primele cinci etape, în apropierea porţilor şi pe anumite segmente de pe lungimea sau lăţimea terenului un număr de 12 astfel de panouri, identice ca formă cu cele ale titularului modelelor industriale, care încalcă dreptul exclusiv ai acestuia, iar din etapa a şasea au fost amplasate nelegai un număr de 26 de astfel de panouri, (…) ” în fine, Reclamantul arată în paginile 3-4 ale cererii că pârâtul, prin utilizarea, fără consimţământul reclamantului, (…) a panourilor publicitare contrafăcute, pentru servicii identice cu acelea pentru care acestea au fost înregistrate, creează un risc de confuzie în percepţia publicului său un risc de asociere în raport de percepţia consumatorului obişnuit”, ceea ce, susţine Reclamantul, ar conduce la întrunirea tuturor celor trei condiţii pe care jurisprudenţa le-a consacrat pentru existenţa contrafacerii.
23. ##### de argumentaţie a Reclamantului este greşită atât din punct de vedere juridic (i.E., determinarea regulilor de drept aplicabile) cât şi din punct de vedere factual, măcar sub următoarele puncte esenţiale, detaliate în cele ce urmează.
24. În primul rând, existenţa unui act de încălcare a unui model înregistrat se face după cu totul alte reguli de drept decât cele indicate de către Reclamant în paragrafele din cerere citate mal sus, care sunt incidente strict în cazul mărcilor.
25. Astfel, analiza existenţei unei încălcări a unui model înregistrat se face prin raportare ia prevederile art. 30 şi 31 din Legea nr. 192/1992:

Art. 30

Pe întreaga durată de valabilitate a înregistrării desenelor sau modelelor, titularul are un drept exclusiv de a le utiliza şi de a împiedica utilizarea lor de o terţă parte care nu dispune de consimţământul său. Titularul are dreptul de a interzice terţilor să efectueze, fără consimţământul său, următoarele acte: reproducerea, fabricarea, comercializarea ori oferirea spre vânzare, punerea pe piaţă, importul, exportul sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul este încorporat ori la care acesta se aplică sau stocarea unui astfel de produs în aceste scopuri.

Art. 31

(1) întinderea protecţiei este determinată de reprezentările grafice ale desenelor sau modelelor înregistrate

(2) Protecţia acordată unui desen sau model în baza prezentei legi se extinde la orice desen său model care nu produce o impresie vizuală globală diferită asupra unui utilizator avizat.

(3) La stabilirea sferei de protecţie se ia în considerare gradul de libertate a autorului în realizarea desenului sau modelului.

3 T- 286/16, Toilettensitze (Teii von), EU: T:2017:411, par. 44.

26. Aşadar, testul aplicabil este cel al impresiei vizuale globale asupra unui utilizator avizat, iar nu cei al riscului de confuzie/asociere asupra consumatorului relevant. ##### pentru acest motiv, care viciază din start orice raţionament privind o pretinsă încălcare, argumentele Reclamantului privind aparenţa dreptului sunt neîntemeiate.
27. În al doilea rând. Reclamantul determină în mod vădit eronat obiectul protecţiei conferite de Modei. Astfel, deşi Să un moment dat în cadrul cererii (pag. 3) face o scurtă trimitere la reprezentările grafice aie modelelor şi la impresia globală asupra utilizatorului avizat, faţă de susţinerile din cerere citate mai sus, ar părea că Reclamantul consideră că Modelul protejează panouri publicitare sub formă de prisme, eventual, aşezate în linie, pe stadioane, compuse din segmente, aşezate pe toată lungimea terenului de joc, între colţuri, sau pe porţiuni ale lungimii terenului de joc.
28. Aceste susţineri sunt eronate şi contrazic prevederile art. 31 alin. (1} din Legea nr. 129/1992 conform căruia întinderea drepturilor conferite de un desen său model este determinată în mod exclusiv de reprezentările grafice ale desenului sau modelului. Aşadar, celelalte elemente ale certificatului de înregistrare a desenului/modelului, i.e. descrierea acestuia, nu vor fi avute în vedere în cadrul determinării drepturilor conferite de acesta. Suplimentar, legislaţia europeană în materie confirmă că descrierea desenului sau modelului nu aduce atingere sferei de protecţie conferite titularului acestuia, Totodată, în acelaşi sens este şi jurisprudenţa CJUE, potrivit căreia descrierea nu afectează întinderea protecţiei desenului sau modelului.
29. Aşadar, Modelul conferă protecţie strict pentru reprezentările grafice conţinute în certificatul de înregistrare, şi anume:

1 Art. 31 alin. (3) din Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor: La stabilirea sferei de protecţie se ia în considerare gradul de libertate a autorului în realizarea desenului sau modelului.

30. Prin urmare, deşi reţine în mod corect că reprezentările grafice sunt cele care determină sfera de protecţie a Modelului (pag. 3 din cerere), Reclamantul nu face aplicarea acestei reguli, lărgind inadmisibil întinderea drepturilor conferite de acesta, în scopul evident de a cuprinde în această pretinsă sferă de protecţie şi elemente care, de fapt, nu sunt incluse.
31. În al treilea rând, comparând, pe de o parte, reprezentările grafice ale Modelului şi, pe de altă parte, aranjamentele de panouri publicitare aşa cum rezultă din fotografiile anexate de Reclamant cererii sale, rezultă că există diferenţe esenţiale între acestea, suficiente pentru a înlătura teza existenţei unei încălcări a Modelului. Precizăm că, deşi Reclamantul a anexat cererii sale imagini alb-negru în condiţiile în care reprezentările grafice ale Modelului sunt color iar comparaţia relevantă vizează şi culorile utilizate, noi vom face referire la situaţia reală – t, e., ilustraţiile color ale aranjamentelor de panouri prezente pe stadionul Giuleşti (a se vedea para. 14 de mai sus).
32. Impresia vizuală globală este conturată prin asemănările şi deosebirile existente între elementele supuse analizei, ţinându-se cont de gradul de libertate ai autorului în realizarea desenului sau modelului.
33. În acest sens, cu privire la gradul de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului, în jurisprudenţa CJUE s-a statuat că „cu cât libertatea autorului în realizarea desenului sau modelului industrial Atacat este mai restrânsă, cu atât diferenţele minore dintre desenele sau modelele industriale în cauză pot fi suficiente pentru a produce o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat.”
34. În acelaşi sens, s-a reţinut şi în jurisprudenţa recentă a Curţii de Apel Bucureşti: Potrivit art. 31 ####. 3 din Legea nr. 129/1992, la stabilirea sferei de protecţie se ia în considerare gradul de libertate A autorului în realizarea desenului sau modelului, aspect ce trebuie luat în considerare şi în ceea ce Priveşte evaluarea caracterului individual (art. 6 alin. 5 din lege}. Legat de gradul de libertate în Realizarea modelului, trebuie luate în considerare şi consecinţele implicate de art. 8 colin. 1 din lege, Chiar dacă nu sunt explicit enunţate, normă potrivit cu care „desenul sau modelul care este determinat Exclusiv de o funcţie tehnică nu poate fi înregistrat”; din acest text decurge că acele elemente ale Modelului care sunt determinate exclusiv de funcţia tehnică specifică a produsului (spre exemplu, Forma trapezoidală a unui parbriz, materialul transparent, etc.) nu sunt cele care să conteze în Determinarea caracterul individual şl care să fie supuse protecţiei, întrucât similaritatea lor cu Elementele corespunzătoare ale altor produse de aceeaşi natură vine din constrângerile de natură Tehnică şi nu pot fi distructive de noutate. Această situaţie face necesară o analiză o elementelor şi Detaliilor celor două modele în cauză în considerarea unui grad de libertate restrâns şi numai în Acele elemente care nu sunt determinate în mod necesar de funcţia tehnică îndeplinită. Astfel,existând numeroase condiţii tehnice pe care produsele de tip parbriz trebuie să le îndeplinească, e ####### că diferenţele dintre modelele acestora pot apărea doar în legătură cu anumite detalii, restul

Elementelor fiind asemănătoare ca urmare a necesităţii existenţei acestora în componenţa oricărui Parbriz.

(…) Prin urmare, modelele comparate în prezenţa cauză diferă în privinţa detaliilor, asemănările existente fiind doar aspecte de ordin tehnic impuse de natura produsului său cerinţe ale legislaţiei în domeniu. Ţinând cont totodată de gradul de libertate limitat al autorului, reiese că modelele prezintă suficiente diferenţe pentru a produce o impresie globală diferită. (Hotărâre nr. 344/2021 din ##/03/2021 – Proprietate Intelectuală – desene şi modele industriale. Curtea de Apel BUCUREŞTI)

35. În speţă, există numeroase diferenţe între reprezentările grafice ale Modelului şi aranjamentele de panouri publicitare vizate de cererea Reclamantului, în timp ce similarităţile ţin de constrângeri de ordin tehnic.
36. În fotografiile anexate cererii se poate distinge un aranjament care include o serie de panouri publicitare de tip prismă poziţionate pe lăţimea terenului de fotbal şi orientate oblic faţă de linia terenului şl, respectiv, o serie de panouri publicitare tip prismă poziţionate în spatele porţii paralel cu linia terenului.

(este vorba despre aceeaşi fotografie anexată cererii de către Reclamant, însă în varianta color)

37. Diferenţele dintre aceste aranjamente de panouri publicitare şi reprezentările grafice ale

Modelului vizează cel puţin următoarele aspecte:

În timp ce în reprezentarea 1 a Modulul panourile publicitare sunt aşezate în careu, urmărind toate cele trei laturi ale porţii, în cazul aranjamentului vizat de cerere panourile sunt aşezate oblic faţă de linia terenului de fotbal (deci, fără nicio legătură cu poarta), şi, respectiv, în spatele laturii mări a porţii (dar nu în formă de careu – i.e., în jurul porţii pe toate laturile).

În reprezentarea 2 a Modelului panourile publicitare sunt dispuse paralei cu lungimea terenului de fotbal (nu pe laturile unde se află porţile) dintr-un colţ până în celălalt colţ}, în timp ce aranjamentele de panouri în discuţie sunt aşezate lateral faţă de poartă, oblic faţă de linia terenului şi, respectiv, în spatele laturii mări a porţii.

Panourile din reprezentările grafice ale Modelului sunt de culoare albastră şi, respectiv, neagră cu inscripţionări de culoare albă, în timp ce panourile în discuţie sunt vişinii/roşii, cu inscripţionări de culoare aibă, sau galbene cu inscripţionări de culoare vişiniu/roşu.

38. În schimb, asemănările dintre reprezentările grafice ale Modelului şi aranjamentele de panouri publicitare în discuţie vizează elemente care nu beneficiază de protecţie în sine şi care sunt rezultatul constrângerilor de ordin tehnic.
39. În ceea ce priveşte forma de prismă a panourilor publicitare, Modelul nu conferă protecţie pentru panouri publicitare în formă de prismă în general, ci pentru anumite Panouri publicitare sub formă de prismă, de o anumită culoare şi dispuse/poziţionate într-un anumit mod pe un teren de fotbal/alt teren de sport, aşa cum rezultă din reprezentările grafice aie Modelului. Apoi, această formă a panourilor este impusă tehnic: pe de o parte, panourile trebuie să fie orientate oblic faţa de suprafaţa terenului pentru ca mesajul inscripţionat pe ele să fie vizibil din tribune şi în cadrul transmisiunilor de televiziune, iar pe de altă parte, panoul trebuie să aibă o bază suport care să îl susţină.
40. În ceea ce priveşte aşezarea panourilor, spaţiul din jurul terenului de fotbal în care pot fi aşezate, în mod vizibil, astfel de panouri publicitare este limitat, iar plaja de posibile dispuneri a acestor panouri este, de asemenea, foarte redusă. Prin urmare, orice diferenţe de aşezare faţă de cele din reprezentările grafice ale Modelului sunt suficiente pentru a genera o impresie globală diferită pentru un utilizator avizat.
41. In concluzie, diferenţele dintre reprezentările grafice ale Modelului şi aranjamentele de panouri care fac obiectul cererii Reclamantului sunt suficiente pentru a concluziona în sensul că aparenţa dreptului este în favoarea Pârâtei. Această concluzie este susţinută şi de ###### doamnei expert judiciar ####### ########## (Anexa P’).
42. În acelaşi sens face trimitere în nota de subsol şi la jurisprudenţă recentă a Curţii de apel Bucureşti în cauze similare.

43, în al patrulea rând, dacă s-ar urma linia de interpretare propusă de Reclamant, care tinde ia Stabili o sferă de protecţie excesiv de largă a Modelului, ar trebui să se concluzioneze concomitent că Modelul nu prezintă noutate sau, cel puţin, caracter individual prin raportare la aranjamente de Panouri publicitare tip prismă utilizate şi publicate anterior datei de depozit a Modelului.

44. Potrivit art. 6 din Legea nr. 192/1992: (1) Obiectul cererii poate fi înregistrat în măsura în care Constituie un desen său model, în sensul art. 2, este nou şl are un caracter individual. (2) Un desen său Model este considerat nou dacă niciun desen ori model identic nu a fost făcut public înaintea datei de Depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate.

(3) Se consideră că desenele sau modelele sunt identice dacă trăsăturile lor caracteristice diferă numai În ceea ce priveşte detaliile nesemnificative. (4) Se consideră că un desen sau model are caracter Individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea Produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen ori mode! Făcut public înaintea datei d Depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate.

45. Aşadar, dacă s-ar considera, aşa cum propune Reclamantul, că sfera de protecţie a Modelului Acoperă orice panouri publicitare tip prismă indiferent de poziţionarea acestora în jurul terenului de Fotbal, se impune automat şi concluzia că noutatea/caracterul individual al Modelului pot fi înlăturate de orice aşezare a unui panou publicitar tip prismă pe marginea terenului de fotbal, după cum se poate observa testul pentru stabilirea întinderii protecţiei Modelului şi, respectiv, testul pentru stabilirea caracterului individual al acestuia sunt identice – respectiv, vizează impresia globală pentru un utilizator avizat.
46. În acest sens, face trimitere cu titlu exemplificativ (în Anexa P5 la prezenţa întâmpinare se Pot regăsi mai multe astfel de imagini) la imaginile de mai jos în care se poate observa poziţionarea de panouri publicitare tip prismă în zona din spatele porţii – paralel cu linia terenului, sau în lateral – Oblic faţă de linia terenului.

In continuare parata a invocat complexitatea litigiului care depaseste cadrul ordonantei presedintiale, prejudecand fondul, neindeplinirea conditiei urgentei si caracterul disproportionat al masurilor solicitate.

In subsidiar, parata a solicitat stabilirea in sarcina reclamantului a unei cautiuni de minim 250.000 de lei.

Tribunalul retine ca la termenul din 13.12.2023 s-a lamurit obiectul cererii, cele doua masuri – intrerzicerea actiunilor de utilizare si  respectiv constiuirea garantiei pentru despagubire fiind solicitate alternativ, iar nu cumulativ.

Tribunalul retine ca analiza pe care o presupune conditia aparentei dreptului in favoarea reclamantului determina analiza unor contestatii serioase ale inregsitrarii modelului din partea paratei care nu pot fi dezlegate in prezenta procedura a ordonantei presedintiale.

Verificand intinderea protectiei rezultand din inregistrarea modelului industrial astfel cum este determinata de reprezentarile grafice potrivit art. 31 din Legea ######## Tribunalul retine ca figura de la fila 31 – corespunzand descrierii modelului 2 are ca si reprezentare a unei posibile utilizari imaginea de la fila 15.

Ceea ce reclama titularul protectiei este folosirea de catre parata a prismelor publicitare in modalitatea prezentata  la filele 21- 27. #### prismele folosite de parata sunt asezate oblic iar nu paralel cu lungimea terenului ca si in imaginea de la fila 15 sau in careu – asa cum apar in reprezentarea grafica a modeului 1 , din certificatul de inregistrare.

Modelul reclamantului confera protectie pentru produse din clasa 20 – Echipamente pentru vânzări şi publicitate, semne indicatoare luminoase si din clasa 32 – Simboluri grafice și logo-uri, motive decorative pentru suprafețe, ornamentații, amenajare de interior şi exterior. Pentru a stabili daca inregistrarea modelului pentru prismele asezate in linie – modelul 2  sau in careu – potrivit modelului 1 ofera protectie asupra prismelor publicitare asezate si in alt mod decat cel prezentat in certificat si daca in aceasta ipoteza aparenta dreptului este in favoarea reclamantului Tribunalul trebuie sa ia in considerare – fara a judeca fondul totusi -contestatia de noutate si caracter individual pentru a stabili daca a inclina balanta in favoarea reclamantului este o decizie justa sau nu . Instanta este de acord ca se poate retine in sarcina paratei actiunea ilicita de incalcare a dreptului de proprietate intelectuala numai in conditia in care se extinde protectia in favoarea reclamantului asupra oricaror panouri publicitare tip prisma. Or, in aceasta situatie masura incetarii utilizarii panourilor impusa paratei apare ca disproportionata fata de contestatiile aduse modelului – la filele 41 verso si 42 fiind depuse probe atestand folosirea panourilor publicitare sub forma de prisma pe terenurile de joc de la nivelul anului 2008 anterior datei de depozit reglementar- 17.12.2009, probe care determina concluzia ca apararile privind nelegalitatea inregistrarii ar putea avea succes intr-o actiune de fond. Pentru a raspunde aspectului cu care partile sunt in dezacord – privind limita protectiei modelului, Tribunalul stabileste ca certificatul invocat ofera protectie asupra panourilor publicitare sub forma de prisme, nefiind posibil a considera ca modul de asezare a prismelor se refera la o caracteristica a produsului pentru a retine ca certificatul nu poate fi opus partii care foloseste prismele aranjate in alt mod.

Potrivit disp. art. 453  c.p.civ., avand in vedere solutia asupra cererii de ordonanta presedintiala retine ca reclamanteul trebuie sa suporte cheltuielile facute de parata pentru achitarea onorariului avocatial. Cu acest titlu reclamantul va fi obligat la plata sumei de 24. 546 de lei, la dosar fiind depuse facturile emise urmare a executarii contractului de asistenta juridica  si dovezile tranzactiilor bancare pentru plata acestor facturi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de către reclamantul ######## ########- ######, cu domiciliul ales la SCA ###### si Asociații din Bucureşti, #### ## ####### ## ##, ## ####, ## #, ## ##, sector 3 în contradictoriu cu pârâta ###### #### ##### ######### #### SA, cu sediul ales la SCA ###### ##### şi Asociaţii din Bucureşti, #### #### #### ### ##, sector 1,  ca neîntemeiată.

Obligă reclamanta la plata sumei de 24546 lei-cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, cererea de apel uramnd a fi depusa la Tribunalul Bucuresti. .

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei, 17.01.2024.

PREŞEDINTE                                                                                            GREFIER

##### ##### #####                                                                             ######## ########