Andreea, ultrasul cu două facultăti!
Nu trebuie să fii bărbat ca să vii la fiecare meci al Rapidului pe Giuleşti. Iar acest lucru este dovedit cu prisosinţă de Andreea, frumoasa rapidistă care a venit prima dată la un meci al Rapidului la 3 ani, alături de tatăl ei, şi este aproape nelipsită de pe stadion de la 6 ani. „Eram foarte mică atunci când am mers cu tata la meci. O dată am şi adormit, că era târziu, şi am căzut. A fost amuzant, normal. Tata mi-a suportat multe. Rapid era condusă cu 3-0 prin minutul 90 şi eu îl întrebam când egalează Rapid”, îşi începe Andreea povestea pentru 1923.ro.
Are 23 de ani şi rar ratează un meci al Rapidului. Pe Giuleşti aproape deloc, dar nici în deplasări. „Am mers la foarte multe şi am amintiri plăcute. Uneori am fost cu trenul, sunt amintiri frumoase, am ce povesti la bătrâneţe! Plus că mai urmează, fără discuţie, şi altele. Chiar îmi pare rău că n-am putut merge şi la Pojorâta. Aş fi vrut să fiu şi acolo alături de echipă”, explică frumoasa blondă.
Andreea nu uită meciul din 1998, de la Bacău, când Rapid a pierdut cu 1-0, după arbitrajul scandalos al lui Savaniu, rezultat care a contribuit decisiv şi la pierderea titlului din acel an. „Tata plângea după acel meci, i s-a făcut rău…. Eu aveam doar 6 ani şi când l-am văzut aşa pe el am început să plâng şi eu. Nu ştiam de ce, îţi dai seama, dar sufeream direct alături de el. A fost o zi tristă pentru toată familia”, ni se confesează tânăra bucureşteancă. Dar povestea Andreei se întinde şi dincolo de Rapid, în sensul că viaţa sa este plină de amănunte interesante.
A terminat Colegiul Naţional Sfântul Sava, luând BAC-ul cu 9,67. Medie „mică”, după cum spune Andreea! Fireşte, pentru majoritate, acest adjectiv, alăturat punctajului de mai sus pare ridicol, dar aşteptările Andreei sunt justificate având în vedere traseul universitar pe care fata l-a urmat ulterior. A terminat două facultăţi, ambele la zi. Una în cadrul ASE, anume Administrarea Afacerilor cu predare în limba germană, cealaltă fiind Facultatea de Litere de la Universitatea Bucureşti. Bineînţeles, studiile au fost terminate cu lucrări de licenţă la care a primit calificative foarte bune.
La Academia de Studii Economice, Andreea a prezentat lucrarea „Introducerea mărcilor în sport, studiu de caz: Rapid Bucureşti”. Prezentare în limba germană! Atât cea orală, dar este de menţionat că şi conţinutul în sine a fost scris în aceeaşi limbă. Andreea are nivel C1 la limba germană, adică cel mai ridicat exceptându-l pe cel necesar profesorilor universitari. Iar nota a fost una pe măsura cunoştinţelor şi strădaniei ei, 9.87! Nici la cealaltă instituţie de învăţământ superior, rapidista nu s-a descurcat deloc rău, ea primind 8.90 pe lucrarea intitulată „Literatura sportivă în România, comparaţie Ioan Chirilă – Eugen Barbu”.
Aşadar, fotbalul şi, mai ales rapidismul, o inspiră la tot pasul pe tânăra care urmăreşte fiecare meci din galeria Rapidului. La fel se va întâmpla şi cu lucrarea de disertaţie pe care o va susţine vara viitoare: „Titlul nu-l ştiu, deocamdată, însă pot spune că va avea legătură cu marketingul sportiv online, iar studiul de caz va fi, indubitabil, pe Rapid!” Iar lucrarea va fi tot în limba germană, pentru că Andreea continuă studiile masterale la ASE, acesta purtând numele de „Antreprenoriat şi administrarea afacerilor în germană”.
O rapidistă frumoasă, devotată culorilor, dar şi doxă de carte. Şi asta nu este totul! Andreea lucrează în prezent la una dintre cele mai importante multinaţionale care au sediul în România, dar acest lucru nu o împiedică să meargă la fiecare meci al echipei sale iubite. „Rar lipsesc de la un meci! Aştept cu nerăbdare mereu să înceapă sezonul de fiecare dată. O dată, am fost întrebată ce aş alege între un bilet la teatru şi unul la un meci al Rapidului! Fireşte că a doua variantă. Mulţi încă nu înţeleg că simpatia pentru o echipă nu este sinonimă cu incultura!”, ne explică Andreea cu mult patos, iar exemplul personal este cel mai grăitor în acest sens.
Ca orice suporter al Rapidului, superba blondă are şi ea un favorit, chiar dacă subliniază că nu este genul: „Nu am avut vreodată favoriţi. Acum realizez asta! Normal, apreciez jucătorii care joacă bine şi ajută echipa. Pe toţi! Dar favoritul meu este Rapidul. Dacă este să dau un nume, cu greu, spun Daniel Niculae. De ce? El mi-a plăcut cel mai mult ca jucător de când era junior, apoi pe bancă. De când era mititel, iar eu şi mai mititică!”. O poveste frumoasă, încheiată cu umor pe Andreea pentru 1923.ro. O poveste care dovedeşte încă o dată că poţi fi în acelaşi o elită a societăţii, dar şi o frumoasă şi înfocată suporteră a Rapidului!