Începutul plin de fiorii bucuriei
Dacă treci sâmbătă dimineaţă, la 10, pe lângă Podul Grant, şi vezi o coadă de vreo 1000 de oameni, îţi dai seama că Rapid are meci. Setea de fotbal a microbistului giuleştean nu ţine cont de orele toride la care se joacă în liga a doua. Important e să fie acolo, mai ales că nici televiziunile nu mai par interesate de Rapid. Că doar Voluntari, Viitorul, Chiajna, Botoşani şi Pandurii fac audienţe record. Nu contează, 5000 de suporteri au fost pe stadion acum câteva zile şi au făcut-o bine de tot.
Au încurajat echipa, iar jocul a fost de-a dreptul încântător. Un şeptar de mare valoare, Iulian Popa, a speculat două gafe ale apărării adverse şi ne-a dus la un avantaj de două goluri înainte de pauză. Cele 100 de meciuri în Liga 1 s-au simţit din plin. S-a simţit şi experienţa lui Avrămia, a lui Robuste, a inepuizabilului Josl şi a lui Trandu. Vasile şi-a intrat excelent în rolul de căpitan la doar 19 ani şi s-a mişcat impecabil chiar dacă a jucat fundaş dreapta. A început să simtă gustul acţiunilor ofensive, multe dintre ele reuşite.
Moke, Luque şi N’Koyi se dovedesc foarte utili echipei, păstrând nota din pregătiri, când au fost printre cei mai buni. Surprizele plăcute au fost Tudoran şi Manea, tocmai cei doi juniori utilizaţi. Primul, deşi timid în evoluţiile din pregătiri, a făcut un meci foarte reuşit, încununat cu un gol frumos, în timp ce portarul crescut de club a închis poarta la puţinele probleme pe care adversarii i le-au creat. Aşa că oamenii din tribune au avut ce vedea, motiv pentru care sperăm ca la meciul cu Ceahlăul să nu mai fie 5.000, ci 10.000 de spectatori.
Nu au fost condiţiile de la casele de bilete cele mai bune, dar măcar preţul de intrare este accesibil pentru toată lumea. Soarele ne-a topit, dar bucuria debutului fără griji a fost ca o umbră care ne-a făcut să uităm de iminentele insolaţii. Rapid respiră, arată bine şi trebuie să ne bucurăm de acest lucru. Părem fără rival la promovare, dar trebuie să mai aşteptăm. Să nu uităm însă că am debutat în forţă, mult mai bine decât acum doi ani. Veţi zice că am jucat cu Baloteşti. E adevărat, dar când îi ai pe Stelian Stancu, Bogdan Pătraşcu sau Claudiu Herea în teren nu poţi spune că eşti mai slab decât ACS Berceni sau Gloria Buzău, adversarii noştri din primele două etape de atunci… Pe care nu i-am învins!