INTERVIU | Daniel Pancu, cu cărțile pe față despre cariera în străinătate

INTERVIU | Daniel Pancu, cu cărțile pe față despre cariera în străinătate

Pancu
Daniel Pancu, erou la Beşiktaş

Daniel Pancu și-a făcut în exclusivitate radiografia carierei la „Prietenii lui Ovidiu”. A povestit cum a fost viața în Turcia, la Beșiktaș și Bursaspor, dar și care sunt cele mai mari greșeli pe care le-a făcut: transferul ratat la Șahtiorul lui Lucescu și plecarea la Terek Groznîi.

elefant.ro

Pancone, ai avut multe echipe în carieră. Cel mai bine unde a fost?
Cea mai frumoasă perioadă la Rapid a fost, când am câștigat campionatul. Aveam jucători buni, dar au plecat cinci, șase dintre ei. Nu știu dacă a hotărât Copos sau nea Mircea. Cu ei aveam șanse să intrăm în grupele Champions League.

Dar… 
Nea Ovidiu, într-un singur loc nu m-am simțit bine și nu am fost eu, la Bursa! Cu toate că e un oraș minunat, mare, la munte. Am luat banii degeaba la clubul ăla! Am dat trei sau patru goluri. Nu m-am simțit bine în ambientul ăla. Nu știu exact ce-a fost în aer. În rest, m-am simțit foarte bine la Rapid când am câștigat campionatul, la fel cu Beșiktaș. M-am simțit bine și la Terek Groznîi, chiar dacă acolo a fost o situație specială.

Daniel Pancu regretă plecarea de la Terek

De ce?
Pentru că mi-am dorit foarte mult să plec și iarăși am greșit. Mai aveam doi ani de contract și am luat decizii greșite! Am greșit când am plecat de la Terek. Eram într-un moment bun, eram respectat de președintele țării… La unele jocuri fusesem chiar căpitanul echipei, dar era o situație mai grea. Încă nu se mutase echipa la Groznîi. Locuiam și ne antrenam într-un oraș din Caucaz, într-o stațiune balneo-climaterică. Familia nu putea să fie alături de mine, băiatul era mic… Într-un an și jumătate, familia a venit la mine doar trei săptămâni și am luat decizia să plec de acolo.

Era o perioadă agitată prin oraș?
Așa e. Nu era liniște, dar nu avea nimeni treabă cu fotbaliștii. Noi mergeam cu două zile înainte de meci direct la hotel. Stadion-antrenament-hotel. Nu ieșea nimeni, niciodată din hotel. Mergeam, jucam meciul, ne suiam în charter și ne întorceam la loc acasă. La stadion era multă miliție, controale riguroase, dar m-am simțit în siguranță. Nu existau atentate la adresa fotbaliștilor sau a antrenorilor. Eram într-o altă lume noi.

Pancu confirmă că la Groznîi oamenii mergeau cu pistolul pe stradă

Umbla lumea cu pistolul pe stradă…
Era un lucru normal. Eu am fost îndrăgostit de modul lor de a privi lucrurile. Oameni luptători, puternici, nu se dădeau în lături de la nimic. Spiritul lor mi l-aș dori și la copiii români, dar din păcate nu se poate. Luptători și nu cedau la nimic. Erau foarte puternici din toate punctele de vedere.

Asta e. Ai greșit că ai plecat.
Da… Era bine din punct de vedere financiar, după care plecând de acolo am ajuns la ȚSKA Sofia, am ajuns puțin la Vaslui și din nou la Rapid. Practic, am renunțat la foarte mulți bani pentru a pleca de acolo. Așa a fost destinul…

Sursa: gsp.ro