CORONAVIRUS | Stăm acasă sau nu? Strategie prost aplicată și prost înțeleasă

Coronavirus
Coronavirus

ABONEAZA-TE PENTRU O COLECTIE DE CANTECE RAPIDISTE

* indicates required

Stăm acasă! Este un slogan pe care îl auzim peste tot în lume, de când cu acest coronavirus, dar, parcă, mai abitir în România. Logica lui? Din capul locului vă spun că este 0. De ce? Ei bine, pentru că groapa în care se va duce economia noastră va fi una pe lângă care acest virus va părea o alinare. E simplu de înțeles de ce. Șocant este că sloganul #stauincasa e promovat intens de oameni de la care ai alte așteptări. Numai că ei nu știu nici când vom putea ieși pe stradă și nici când și dacă acest virus va dispărea. Să te lupți astfel cu un inamic microscopic dă dovadă despre nivelul scăzut de inteligență la care am ajuns în 2020… An în care, de altfel, aflăm cu stupoare că trebuie să ne spălăm pe mâini și să păstrăm distanța de alții. Adică, carevaszică, să nu ne urcăm pe oameni pe stradă!

Măsurile cele mai bune împotriva coronavirus

Dada, în 2020 facem asta! STOP! Stăm acasă este bun! Însă numai atingând anumite nișe și, ca să înțeleagă toată lumea ce argumente am, o să le înșir punctual, pentru a nu exista loc de ceva interpretare:

  • persoanele peste 65 de ani și cu alte riscuri, da, trebuie să stea în casă – în general însă, această clasă nu impactează în vreun major bunul mers al economieil;
  • grupurile mai mari de două persoane, da, trebuie interzise, iar pentru asta, când vezi câte 5-6 gură cască, împrăștiați cu furtunul cu apă. Nu cu vorbă bună, nu cu amenzi, că nu merge, tată;
  • nu ne apucăm să călătorim aiurea, nici prin țară, nici în afara ei pentru nimic în lume;
  • închidem parcurile și pădurile cu scop recreativ, DA, că altfel nu poți stăvili inconștienții care se adună în grupuri imense „la iarbă verde”;
  • interzicem ca în perioada de program a vârsnicilor să iasă și tinerii din case;
  • încurajarea renunțării într-un număr cât mai mare la banii cash;
  • reconversia unor unități de producție: în loc de îmbrăcăminte, producerea de echipamente medicale;
  • toți oamenii care pot munci de acasă fără să impacteze industria lor, SĂ LUCREZE de acasă!

NU închidem, regândim. Rămân oameni fără loc de muncă!

Astea sunt primele și cele mai important măsuri care s-ar fi luat. Ce nu ar fi trebuit să se ia în schimb: închiderea totală a restaurantelor, pub-urilor, saloanelor de cosmetică, frizeriilor, mall-urilor, caselor de pariuri, chiar teatrelor sau sălilor de spectacol. Motivele pentru care asta e o aberație sunt evidente… În primul rând că foarte mulți oameni nu mai au acum loc de muncă și cei care nu vor avea definitiv după vârful epidemiei va fi îngrozitor de mare.

Sigur, aceste locații oricum ar fi avut un program special, restricții aparte și foarte puțini clienți, pentru că s-ar fi respectat anumite măsuri și lumea nici nu mai avea chef să iasă. Poate că și așa se reducea din personal, însă erau șanse mai mari ca oamenii trimiși în șomaj tehnic, ori concediu fără plată, să se întoarcă mai repede, fiindcă angajatorul își menținea activitatea. Sunt țări care au făcut asta, precum Coreea de Sud, Suedia sau Olanda. Țări unde te poți baza totuși pe stat după orice criză.

La ce ne referim când spunem restricții anti coronavirus?

  • mese mai puține;
  • distanțe de 2, 3 metri între mese;
  • mese de două persoane numai;
  • vânzarea biletelor la cinema în numai jumătate de sală, cu locurile cât mai depărtate între ele;
  • la fel și în cazul teatrului;

Sigur, sunt măsuri ce nu se aplică ușor, dar măcar ajută. Pentru că ai șanse să iei, de exemplu, mai degrabă coronavirus de la un WC public, decât din astfel de locuri…

Sloganuri pline de stereotipuri care nu dau rezultate

La noi s-a pus capăt majorității activităților și asta va costa. Sigur, mulți oameni care pot munci de acasă și au impresia că job-ul lor este intangibil promovează cu agresivitate această lozincă goală #stamacasa. Așa cum s-a promovat si #merglavot. S-a mers, ca drept dovadă că se vede. Nu dezgropăm morții. Nici măcar în cazul ăsta nu se mai poate face mare lucru, trebuie măcar să conștientizăm că acest haștag promovat cu înverșunare nu face mai mult rău decât bine.

Peștișorul din pungă, scos la aer

Mai degrabă n-ați vrea voi să nu mai mergeți cu liftul, decât dacă este absolută nevoie? Sau luați niște bilete virtuale la teatru, pentru ca actorii care nu mai au ce face acum să mai spere? Știu, noi stăm în casă. Numai că acele categorii, de pierde vară, de șprițari, dacă nu se mai pot duce în cârciumi, se duc la unul acasă sau în spatele unui bloc și nu îi deranjează nimeni. Pe urmă, măcar unii au serviciu, se duc în colectivitate. Unde e rostul? Promovăm #stamacasa într-o țară în care oamenii ies cu peștele în pungă la plimbare sau cu pisica la 30 km de casă, numai pentru a fenta ei legea. Nu se întâmplă nimic cu ei, evident.

Dan Pena, exemplul pentru OMENIREA speriată de coronavirus

Să știți că dacă cineva iese la o plimbare, la o alergare sau la o tură cu bicicleta, nu face niciun rău. Că ia salivă infestată pe talpă și o duce mai departe e la fel de probabil cum e să reapară Concorde și să se prăbușească iar cum s-a întâmplat în 2000. Da, este posibil, dar prea exagerăm. Dan Pena, unul dintre cei mai de succes oameni de pe planeta asta, continuă să țină seminariile la castelul său din Scoția, deși la averea pe care o are la aproape 75 de ani n-ar trebui să îl mai intereseze. În același timp, el și-a atenționat cursanții că cine mai folosește sala de sport va fi dat afară. La a doua abatere, pentru că mulți au ignorat-o pe prima.

O utopie, la fel ca alte utopii care, culmea, ar fi putut fi mai practice…

Vorbim despre oameni care plătesc zeci de mii de dolari să fie la acel seminar și care, totuși, nu respectă regulile. Stăm acasă ar fi fost eficient în două moduri:

  • închis tot de la primul caz depistat în China;
  • închise granițele în momentul în care exodul românilor plecați afară, se anunța masiv – da, da sunt cam aceiași oameni pe care acum câteva luni cei din țară îi lăudam că votează, acum îi înjurăm. Ăștia suntem!

Două utopii cele de mai sus, mai ales a doua care încalcă drepturile omului. Numai că nici să fii ținut în casă nu e chiar un drept… La fel cum utopic este și acest #stamacasa. La fel ca în primele două cazuri. Este, să spunem, la fel cu ideea ca nimeni de pe planeta asta să nu mai mănânce carne. Pentru mine sun bine și știu că ne-ar scăpa de multe belele, dar asta nu se poate. Cum nici cu acest #stamacasa nu se rezolvă nimic la modul în care este aplicat.

În Italia și Spania nu se vede diferența… În Marea Britanie s-a încercat

Pentru că dacă ar fi avut rezultate, ele s-ar fi văzut în Italia sau Spania, de exemplu. Nu avem ce face, este un dușman invizibil pe care, cumva, trebuie să-l acceptăm. Premierul Marii Britanii a încercat varianta cu imunizarea, la nivel de sugestie, dar lumea a sărit cu gura pe el. Aceeași lume care a votat pentru Breexit. Așa că… legitim vorbind, pentru ce să se mai agite? A ales prin a le explica: „că nu trebuie să vă vedeți cu prietenii! Dacă prietenii vă invită, trebuie să spuneți NU!” Evident asta nu se va întâmpla cu masele, că pe oameni, de multe ori, nu-i duce capul. Revenind însă la ale noastre.

Când mergem cu mașina peste tot, poluăm doar aerul, e OK

Evident că imunizarea este singura soluție. EXCLUZÂND categoriile vulnerabile de care, DA, trebuie să avem grijă! Am explicat asta și nu mă mai întorc. Dar în rest? Ah, mai doare faptul că oameni de la care ai pretenții și care promovează aproape agresiv acest stat în cas fără noimă sunt aceeași care până la pandemie mergeau, de multe ori, singuri în mașină oriunde. Genul care merg după pâine la volan. Sau să facă orice altceva. Păi, tată, poluarea aia e mai gravă decât acest virus! Numai că a trebuit să vină așa ceva, să ne căcăm pe noi de frică, ca să se reducă poluarea. E corect?

Degeaba stăm acasă, fiindcă nu avem conștiință

Nu e, vă zice băiatul. Sunt de acord că dacă ies la alergat sau la plimbare să nu postez, dar și eu am pretenția ca acest #stamacasa să nu devină mai pandemie decât pandemia în sine. Noi nu avem conștiință, asta e problema! Dacă eu mă duc să alerg și îmi pun buf pe față, să nu există riscul să sară salivă pe undeva, și țin dreapta extremă, la ce ajută dacă din fața mea vin trei sau patru, unul lângă altul, care merg nonșalant și se urcă pe mine? Păi ce facem? Dar astea sunt detalii, revenind la problema economică, Guvernul ar trebui să regândească imediat măsurile de închidere.

Cum să nu apără virusuri când ne batem joc de animale?

Eu sunt sceptic că acest virus va dispărea la fel de brusc precum a apărut, mai degrabă o să ne învățăm cu el. Însă și dacă va dispărea el, sunt premise să apară alte virusuri și mai nașpa. Păi la ce să ne așteptăm când mâncăm liliac de viu sau pangolin sau maimuțe, cum se întâmplă în alte țări? Ori caracatițe, tot vii? Ah, noi suntem europeni, n-avem vină, nu mâncăm așa ceva. Păi atunci citiți cartea „Alegeri alimentare neinspirate ca să vedeți cam ce se întâmplă în abatoarele din „lumea civilizată”. Apoi mergeți și luați un salam d-ăla bun. Nu condamn pe nimeni pentru vreo alegere culinară, mai ales dacă mă gândesc câți mici și șaorma am băgat la viața mea.

Gates și Hawking au prezis inevitabilul, nu acest coronavirus

Numai că modul în care ne batem joc de natură și de ființele ei nu avea cum să nu se întoarcă împotriva noastră. Ne-o spune un important și experimentat virusolog, Molnar Geza, nu eu! Am studiat problema din toate sursele posibile în ultimele săptămâni, înainte să elaborez acest articol, cu opiniile aferente. Nu, prieteni, virusul nu este făcut în laborator. N-am cum să fiu sigur sută la sută, dar nu am văzut un specialist care să spună asta. Se leagă toți de discursul lui Bill Gates din 2015. Numai că el a spus că asta ne paște, un atc al virusurilor. Despre care vorbea, cumva, și Stephen Hawking în 2001. Pentru că oameni de geniu ca ei știu că așa ceva se poate întâmpla oricând și nu pentru că le facem în laborator.

Zecile de milioane de locuri de muncă

Acum, normal, e posibil ca un om ca Gates sau ca Trump să fi auzit despre periculozitatea lui cu mult înainte ca el să fi apărut în presă. Dar e lesne de înețeles de ce. Presa… care a propagat cu atâta ardoare un subiect care a fost mai distorsionat decât era cazul. Probabil că vor muri, până se intră în recul zeci de mii, poate chiar sute de mii de oameni. Dar sute de milioane de oameni, poate zeci de milioane, mor anual din alte cauze. Multe legate de boli. Problema acum este că, pe lângă aceste decese, vor apărea zeci de milioane de oameni la nivel global fără loc de muncă. Să nu uităm alte industrii grav avariate acum, precum cea turistică, aviatică, și lista poate continua.

Sportul, paralizat de coronavirus. Contează asta? Poate…

De aia #stamacasa, la modul la care există, nu e bun. Fotbalul s-a oprit. Multe competiții sportive la fel. Aici e justificat. Nu poți organiza alergări, de exemplu, cu zeci de mii de oameni. Însă nici nu poți bloca un an competițional la fotbal. Nu, joci cu porțile închise, pe teren neutru și aia e, așa cum își propune Premier League. Carantina asta în care a intrat lumea nu e din dorința de a-i proteja pe cei slabi, ci pentru că cei mai în vână se tem de moarte. Ei bine, nu merge așa. Pentru că cei care coordonează deciziile nu vor suferi pentru că, așa cum zicea Gigi Becali: „criza nu-i afectează pe cei bogați”. Evident, îi va afecta și pe ei.

O să fie nasol pentru toată lumea, dar nu la fel…

E trist ca în loc de 3 miliarde de dolari să rămâi cu două sau în loc de 400 de milioane de euro să mai ai numai 70. Vor fi multe cazuri. Însă nu la fel de multe ca cei care vor rămâne fără muncă. Adică fără orice fel de venit și, bașca, cu ceva rate sub preș, normal. Haștagul ăsta nu va mai rezista mult, chiar dacă pandemia nu se va potoli la noi. În primul rând din cauza faptului că sistemul sanitar e la pământ. Însă nu se poate reface acum, pe genunchi, ce nu s-a făcut în 30 ani. Deci… acest haștag va ține până când nu mai intră bani pe card sau până când realizăm că niciun loc de muncă nu e sigur și că statul nu va face nimic după. Știm, acum credem că este important să fim săntoși, să ne ascundem de coronavirus.

Sănătatea e cea mai importantă, dar nu putem omorî economia

Da, este important să fii sănătos! Dar este mai important să fii și demn! Protejează-i pe cei vulnerabili și ieși cu pieptul înainte, gândindu-te la viitor. Până la urmă, dacă ești sănătos și dacă îți vezi de treaba ta, șansele să te afecteze acest virus sunt infime. Iar dacă tragi cartea pierzătoare, se poate să fi fost din cauza destinului. Ne protejăm ca și cum fiecare dintre noi ar fi o resursă inepuizabilă de pe Terra, dar aruncăm acum, mai mult ca niciodată gunioiul de pe geam. În ceasul al 12-lea, economia trebuie repornită. Pentru că lumea oricum nu va mai fi la fel prea curând, poate niciodată după ce trece valul. Și e bine, totuși, să minimizăm impactul de după ce isteria provocată de coronavirus va trece.

Nimic nu va mai fi la fel după acest coronavirus!

Să avem grijă, să fim conștienți și să profităm. Vremurile care vin nu vor fi ușoare, dar pot fi minunate pentru cei care se pregătesc. De aia noi v-am făcut zilele astea și ceva recomandări. Vrem să vă găsiți ocupație prețioasă cât stați acasă. Mai ales dacă stați numai în casă. Dacă aveți posibilitatea să lucrați din confortul propriei locuințe, e ceva minunat. Numai nu o luați de-a gata și gândiți-vă la toți cei care nu pot face asta și care, momentan, nu se pot duce la serviciu. Nu se știe când și dacă se vor mai duce. Nimic nu mai este sigur acum. Nici când și dacă vom scăpa de virus, nici când și dacă vor mai exista locuri de muncă. Totul este relativ. Să continuăm să ne bucurăm de viață, în limitele legii, evident, și să avem grijă de cei care au cea mai mare nevoie.

Când moartea devine statistică, dar statistica ne dă cu logica în cap…

În loc de încheiere, pentru că tot a mai trecut o zi din momentul în care am scris grosul și am descoperit ceva. Un articol distribuit pe pagina personală de Andrei Roșu care explică un pic situația cam cum o văd și eu. Interesant e că acolo se demontează un pic criza care se consumă în Italia. Cu tot cu coronavirus în luna martie 2020 au murit, pe zi, cu… 300 de italieni mai puțini, aproape, decât în aceeași lună a anului 2019. Din orice cauze, cumulat, în urmă cu un an mureau, zilnic, 1867. Acum vorbim de 1577. Cu alte cuvinte, încă odată, această izolare arată că nu ajută prea mult. În fine. Numărul cazurilor globale, oficiale, de coronavirus a sărit de 800.000. Iar cel al deceselor de 40.000. Cu toate astea, statisticile devin tot mai reci. Cum spunea Stalin: „Moartea unui om este o tragedie, moartea a milioane este o statistică…”

Foto: pixabay.com

Mircea Dominte

1923.ro