SPECIAL | Mărturia dureroasă a unui fotbalist. Realitatea existentă în fotbal

Stan Craiova Fotbal
Stan Craiova Fotbal

ABONEAZA-TE LA NEWSLETTER-UL 1923.RO

* indicates required

Preluăm integral un articol… monolog al unui tânăr fotbalist. Pentru că așa este în fotbal. Mai ales în cel românesc. Toată lumea știe asta, dar puțini vorbesc tranșant. Iată că acest, încă, copil a avut curajul. Redăm articolul integral, pentru că nu sunt multe de adăugat. Cine mai are dubii despre cum funcționează lucrurile, să privească starea în care se află acest fotbal românesc. Rezultatele și, mai ales, calitatea jocului, vorbesc de la sine!

Un articol dureros, despre fotbal…

Fost jucător la FCSB, Concordia, Dinamo sau CS U Craiova, Alexandru Stan a povestit, într-o scrisoare adresată site-ului oglindagorjului.ro, umilinţele prin care trece un junior care nu are pile şi nu cotizează la antrenori. Aventura de la Pandurii Târgu Jiu, unde s-a aflat în probe timp de 2 săptămâni, i-a pus “capac” mijlocaşului de 20 de ani, care, printr-o scrisoare intitulată “Aripi frânte”, ne-a dezvăluit toate mizeriile din fotbalul românesc. De la antrenori şi impresari corupţi, până la conducători de club, care tratează jucătorul ca pe o afacere proprie, nu ca pe un fotbalist care poate  fi util echipei pe gazon.

Cea mai mare decepţie,  la echipa din oraşul natal

“Mă numesc Stan Alexandru şi am început fotbalul la vârsta de 7 ani. Plin de speranţe, neştiind că, pentru a-mi îndeplini un mare vis, drumul va fi plin de obstacle, mizerii şi minciuni. Am început fotabalul la cel mai iubit club din Romania – “Steaua Bucureşti ” unde primul meu antrenor mi-a fost domnul Lajos Satmareanu. Un mare om, cu un mare caracter. De la domn’ profesor am învăţat tainele fotbalului.”

Prima umilință în fotbal, la Concordia Chiajna

„După plecarea Stelei din Ghencea, m-am dus la Concordia Chiajna, unde a început prima umilinţă din viata mea. Aici, nu jucam pentru ca antrenorul era mituit de părinţi cu diverse bunuri: de la porc şi  miel de sărbători, până la treninguri aduse de afară. Ulterior, la insisţentele domnului antrenor Gabriel Preoteasa, am fost împrumutat la Dinamo. La acest club am trăit aproape cea mai frumoasa perioadă din cariera mea, fiind titular meci de meci cu toate că în echipă erau foarte multi copii potenţi financiar, însă, din fericire, valoarea şi talentul în fata acestui Antrenor prima.”

Sticla de whisky

„Dupa 9 luni, a urmat o perioadă de 3 luni de stat pe banca de rezerve, deoarece s-a schimbat antrenorul. În aceste 3 luni, noul antrenor a avut grijă să-mi spună: “STANE, CÂND DAI SI TU O STICLĂ DE WHISKY?” Când am auzit acest lucru, în mod repetat, şi, stând pe bară meci de meci, am ales sa plec. Într-un interval scurt de timp am întâlnit un impresar italian şi nu am vrut sa semnez cu el, deoarece ştiam că mă păcăleşte. Mai târziu, am vrut să revin la Steaua, dar el ajunsese director sportiv acolo şi s-a răzbunat, refuzându-mă doar pe mine din 44 de copii.”

A încercat să rămână în fotbal la UTA

„Atunci, m-am simţit din nou umilit, deşi eu fusesem educat într-un alt mod. După acest episod am dat de un foarte mare impresar, care m-a trimis la UTA Arad, ca sa scap de grila de formare, si promiţându-mi că mă va duce ulterior în străinătate. Am stat șase luni la UTA, unde am uimit antrenorii prin jocul meu. Dar, după 10 meciuri, pentru că a venit, pe postul meu, un băiat potent financiar, am fost dat de-o parte. Nu am mai suportat toată mizeria, mi-am făcut bagajul şi am plecat acasă.”

A dat probe sub ochii lui Moldovan, Balaci și Andone

„În toată această perioadă, impresarul a uitat de mine, fiindcă nu i-am dat niciun ban. Am stat o perioada acasa, unde m-am antrenat singur în parcuri, zilnic. In acest interval de timp, am fost in probe la FC Voluntari II, unde am şi jucat un meci, la care au fost prezenti: Viorel Moldovan, Ilie Balaci, Ionut Luţu si Ioan Andone, plus presedintele clubului. A doua zi, antrenorul mi-a spus să nu mai vin, deoarece se bazează pe băieţii din academia lor.”

Țeapa luată la Brașov pentru care plătește și acum

„Imediat, am gasit o oportunitate sa ma duc la FC Braşov, echipă care tragea la promovarea în Liga2. După prima zi, având un meci chiar cu FC Voluntari 2, finantatorii echipei din Braşov au venit pe teren si mi-au cerut actele pentru legitimare, asta şi la recomandarea domnului Andone, care fusese prezent la meci, în tribună. Aici, am avut asigurate toate condiţiile, fără să ştiu însă că datoriile clubului erau foarte mari. Ulterior, ne-am trezit noi, ca jucatori, că trebuie sa platim tot ce ni s-a oferit. Şi în prezent plătesc,  pentru ca am fost minţit.”

Umilința supremă din fotbal la Craiova

„După perioada asta, am cunoscut alt impresar, cu care am şi semnat. Mi-a cerut bani de la început, spunându-mi că trebuie să dea ceva pe la cluburile din străinătate la care urma să mă propună, facând-o pe mama să se imprumute de o sumă considerabilă de bani. De acei bani s-a folosit doar in scopuri personale şi nu pentru a mă duce neaparat la un club. Dupa multe insistenţe, m-a adus la Universitatea Craiova, unde nu mi s-a oferit nimic: nici masă, nici cazare, fiind nevoit să stau într-un cămin şi să îngheţ de frig. La acest club, văzând atâtea, am început să mă maturizez, sa fiu puternic, sa nu mă mai doară nimic din ceea ce văd şi să-mi pun mereu întrebarea: ,,dacă eu mai am loc ca fotbalist în lumea asta murdară”.”

Singurii nominalizați

„Aici am întalnit cele mai multe “hiene fără suflet”, care m-au umilit, trimiţându-mă la domnul Ovidiu Costeşin si Dragoş Stăvaru să le cumpăr mâncare, în timp ce colegi mei favorizati aveau meci, chiar dacă nu arătau nimic pe teren. Echipa ajunsese la Turneul Final U19 si toţi cei care nu jucau la U19 erau chemaţi la echipa a 2-a, la umplutură. Când am fost trimis la echipa a 2-a de Costeşin, am avut un singur meci în care am jucat rezervă. În vestiar am simtit că domnul Dragoş Bon îmi stia deja situatia, insa, desi dumnealui m-ar fi ajutat, nu putea face nimic.”

Puțini oameni care ajută

„Singurii oameni care m-au ajutat sa trec peste, in afara de parintii mei care au facut tot ce au putut pentru mine, au fost: domnul ziarist Cristi Stăncescu – un om deosebit şi doamna Andreea Beldeanu – fiica marelui fotbalist Aurică Beldeanu. Recent, am fost in probe la Pandurii Târgu Jiu, unde am stat două săptămani. În acest timp, antrenorul mi-a cerut sa slabesc, daca vreau sa raman. De la 84 kg am ajuns la 78 kg, fiind si unul din cei mai buni jucatori aflati in probe.”

Motivele puerile pentru care n-a fost oprit în lot

„Din cele 4 meciuri amicale, am jucat in 3, unde m-am descurcat foarte bine pe teren, marcând si un gol, dar si jucand pe un alt post – cel de fundaş, în ultimul meci, desi postul meu e mijlocas stânga sau dreapta. La final, la anuntarea lotului pentru cantonamentul local, eu nu m-am regasit pe listă. Antrenorul nu a avut nici macar curaj sa-mi spună în faţă că nu ma opreşte, iar când l-am sunat eu, mi-au spus că aveau restricţii la transferuri. Doar că, în urmă cu 3 zile, vreo trei jucători născuţi, ca şi mine, în anul 2000, au semnat.”

Încă speră să-și poată îndeplini visul de… a juca fotbal!

„Ei nu puteau legitima jucători născuţi în anul 1999 sau mai mari de 21 de ani. Antrenorul mi-a închis apoi telefonul în nas, iar eu am fost din nou lovit şi dezamăgit. Eu mă întreb, ce trebuie să demonstrezi în România, ca să fii luat în seamă. Ani de zile, iubind fotbalul ca pe viaţa mea, am crezut că doar seriozitatea, corectitudinea sau calităţile de fotbalist vor fi suficiente pentru a-mi îndeplini visul.”

„În încheiere, vreu să spun că tot ce am spus este adevărat şi am spus pentru că mă doare. Nu am vrut să dau nume celor care m-au rănit. Doar pe cei de la Craiova i-am amintit în mod special, fiindcă nu aş fi crezut să şi acolo pot trăi asemenea momente. Eu încă mai trăiesc cu speranţa că în fotbalul românesc mai sunt şi oameni corecţi”, a spus Stan, în scrisoarea sa.

Alexandru Stan s-a născut pe data de 4 februarie 2000, la Bucureşti.

Sursa: oglindagorjului.ro