Poveste de suporter! Lupul singuratic al Sportului Studenţesc

4
152
Sportul Studenţesc
Sportul Studenţesc în 2015

Despre Sportul Studenţesc nu s-au mai auzit prea multe în ultimii ani. Asta pentru că echipa înfiinţată în 1916 se zbate, precum Rapid, ca să nu dispară. Şi joacă în liga a 4-a Bucureşti. În sezonul trecut a prins puţin cheag şi s-a luptat cu Progresul Spartac, AS Progresul, Termo şi Regal Sport pentru promovare. În stagiunea 2017-2018, Sportul Studenţesc va fi una dintre adversarele Rapidului. Şi nici nu concepem să batem această echipă tur retur! Doar că materialul de faţă nu este despre echipă. Ci despre cei din spatele gardurilor care separă terenul de tribune. De fapt despre… cel!

Pe urmele Lupului Singuratic de la Unirea Urziceni

Pentru că Marius Valentin Mitroi este ultimul mohican. Cel din urmă suporter care mai merge la meciurile Sportului Studenţesc. Fireşte, vă amintiţi de Lupul Singuratic, cel care făcea galerie Unirii Urziceni. Unicul! Indiferent dacă în liga a 5-a sau în Liga Campionilor. Cel care alături de Epamminonda Nicu a ridicat Unirea şi apoi a văzut cum istoria ei este înnăbuşită. Definitiv. Sportul încă respiră, chiar dacă rar a fost un club cu valenţe de echipă puternică. Pentru Marius nu contează, el vine cu acelaşi drag şi în liga a 4-a. Şi pentru că este păcat să mai înşirăm noi vorbe pe aici, îi dăm cuvântul. Pentru că omul are, într-adevăr, câteva poveşti superbe pe care vrea să le împartă şi cu rapidiştii. Vecinii de cartier ai Sportului Studeneţsc.

Deplasări singur la Alexandria sau Câmpina

Marius Mitroi ţine cu Sportul din 1985-1986, de când echipa se bătea la titlu cu steaua şi Dinamo. Cu toate acestea, nu l-a deranjat nici faptul că în liga a 4-a a trebuit să îşi ia concediu pentru meciurile de acasă. Fiindcă ele se jucau numai vinerea şi nu în weekend, precum partidele din deplasare. Şi nu în Regie, ca odinioară, ci fie în Agronomie, Ion Ţiriac sau Energoutilaj. „În 1985-1986, când Sportul Studenţesc se bătea la titlu cu steaua şi dinamo, dar juca şi în Cupa UEFA, eu eram în clasa 1. La meciuri am început să merg abia prin 1994, iar mai des din 1996. Fiindcă un sezon se mutase la Târgu Jiu… Făcusem şi un banner cu Militari Boys, iar în depalsări devenisem nelipsit. Mergeam cu un autocar închiriat de şeful galeriei. Treptat, ei au renunţat la echipă. Am fost şi singur cu trenul la Alexandria, Câmpina, Buzău sau Piteşi!”

Sportul Studenţesc, drog de Paşte

Patima cu care Marius Mitroi iubeşte Sportul Studenţesc nu se rezumă la atât. Fiindcă urmează o istorisire şi mai interesantă legată de alb-negri. „În sâmbăta Paştelui, pe 22 aprilie 2006, am plecat la ţară, dar m-am întors pentru Sportul. Taică-meu este împotriva fotbalului, nu îl suportă! Nu m-a lăsat să merg la meci, dar am coborât cu fratele meu la un teren de fotbal unde jucau prietenii lui în liga a 5-a, m-am urcat într-un autobuz şi m-am întors la Bucureşti. Sportul se bătea la titlu, avea meci cu Pandurii în Regie, nu rezistam fără să îi văd atunci! Efectiv plângeam dacă nu mergeam la meci! Am luat ultimul microbuz apoi spre Teleorman, m-a aşteptat fratele meu şi m-a dus cu maşina până în satul bunicilor, unde era toată familia”, povesteşte cu un patos de nedescris Marius. Dar şirul cu amintiri nu se rupe, fiindcă mai vine una la rând. Cel puţin la fel de frumoasă.

S-a spart ţeava fictivă

Uneori nu te poţi învoi de la locul de muncă după bunul plac. Decât dacă ai o problemă urgentă, unanim acceptată ca atare mai ales de superiori. Marius Mitroi trebuia să vadă… Sportul jucând! Numai că nu putea folosi un astfel de motiv drept unul valid pentru a lipsi de la muncă aşa că a ieşit ce ne spune el: „M-am învoit de la serviciu şi i-am zis şefului că mi s-a spart o ţeavă la baie. Dar eu am plecat în Popeşti Leordeni, pentru că Sportul avea meci! Eram în liga a doua în acel moment”. Marius îl detestă pe Vasile Şiman pentru că a adus clubul în această situaţie critică, dar se bucură că alături vin, pentru a pune umărul la ascensiune, nume grele din istoria Sportului: Stelian Stancu şi Gigel Bucur, dar se speră şi la Ionuţ Mazilu. Un gest frumos din partea unor oameni care au ajuns în fotbalul mare datorită Sportului Studenţesc!

Foto: libertatea.ro

4 COMENTARII

  1. pot sa spun ca am devenit oficial seful galeriei Sportului Studentesc; eu centrez ,eu dau cu capul; sau eu comand,eu execut

LĂSAȚI UN MESAJ