EXCLUSIV / Ionuţ Rada, din Italia, despre Rapid

0
5980
Ionuţ Rada
Ionuţ Rada a jucat aproape 100 de meciuri pentru Rapid

Ideea unui interviu cu Ionuţ Rada ne-a venit după publicarea acestui material. Nu a fost un fundaş care să joace la Rapid cât au făcut-o, de exemplu, Vasile Maftei sau Marius Constantin. Însă Rada a fost om de bază între 2005 şi 2007. Exact în două sezoane în care Rapid a atins unul dintre apogeele istorice ale existenţei sale. Fundaşul care acum joacă în Italia a acceptat cu plăcere să stea de vorbă cu 1923.ro. Şi să rememoreze anii petrecuţi la Rapid, în care a jucat aproape 100 de partide oficiale. Cu rele, dar mai ales cu bune. Fiindcă momentele frumoase s-au succedat cu repeziciune. Mai ales în intervalul specificat mai sus.

Rapid Bucureşti, apoi CFR Cluj

Oltean sută la sută, născut la Craiova, Ionuţ Rada a devenit o certitudine la Rapid. Apoi, grosul carierei l-a petrecut la CFR Cluj, unde a fost de asemenea o parte frumoasă a carierei sale sportive. Ulterior au urmat experienţe în străinătate. Cea mai lungă este cea italiană. Care continuă şi acum. Iar Ionuţ ne-a vorbit şi despre acestea, în paralel cu şiragul de amintiri adunate în Giuleşti. Noi sperăm să vă placă interviul, mai ales că este unul un pic diferit. Pentru că şi Rada are un concept şi o ideologie de viaţă, pe care le aplică şi practic, altfel decât a multora.

Înainte să vii la Rapid ai jucat într-un meci de pomină: Rapid – Craiova 0-2, în 2003. Şansele Rapidului la titlu erau periclitate… Cum îţi aminteşti acea partidă?

Da, a fost un meci spectaculos. Mi-l amintesc perfect! Faptul că jucam împotriva viitoarei campioane ne-a motivat pe toţi. Deşi Rapidul juca extrem de bine pe teren propriu, ne-au fost suficiente două contraatacuri pentru a ne asigura victoria. A fost cu adevărat o realizare, atât pentru noi ca echipă, cât şi pentru suporterii Universităţii Craiova.

Ionuţ Rada şi întâlnirea cu suporterii olteni de la Otopeni

Cum a decurs transferul tău în Giuleşti?

Transferul meu la Rapid a fost furtunos. Eram la echipa națională când cele două cluburi au negociat transferul. Auzisem mai mult din presă că ar exista oferte de la echipe din București. La întoarcerea în țară am semnat. Asta deşi la aeroport mă așteptau mulţi suporteri ai Universităţii care se opuneau acestei decizii. Pe de-o parte îmi doream să rămân la Craiova, unde investisem muncă şi suflet, fiind echipa la care mi-am dorit să joc de când eram copil. Pe de altă parte, știam că la momentul respectiv Rapid era echipa mai puternică, cu resurse mai mari. Şi la care puteam creşte din punct de vedere profesional. La orice transfer te confrunți cu sentimente contradictorii… Mă bucur însă că am ales Rapidul pentru că a fost un pas important în cariera mea.

Cine te-a dorit cel mai mult?

La echipă mă dorise atât vechea conducere, formată din Dinu Gheorghe şi Mircea Rednic, dar şi cea nouă. Formată din Ioan Becali şi Dan Petrescu. Din punctul ăsta de vedere totul a fost foarte OK, cu toată lumea.

De ce te-ai impus atât de greu la Rapid? Abia în sezonul 2005-2006?

În primul an mi-a fost greu. Eram la o echipă care se bătea la campionat, trebuia să mă adaptez la standarde noi şi ridicate, să mă integrez într-o echipă extrem de bună şi competitivă. În plus, am avut o accidentare la picior. O fractură care m-a ţinut două luni departe de gazon. Iar când am revenit, echipa era oarecum creionată. M-am impus încet şi prin multă muncă.

„Escaladarea” lui Maftei şi cozonacii lui Copos

Cum ai trăit fiecare dintre cele două finale de Cupă câştigate cu Rapid?

Prima finală cred că am trăit-o la o intensitate maximă! De fapt nu cred, ci sigur! Aveam șansa primului trofeu din carieră şi nici nu-mi puneam problema că l-am putea rata. La decernare eram bucuros ca un copil, știu că m-am aruncat, cumva, peste Maftei să ridic eu cupa! O amintire superbă! În a doua finală, cu Timișoara, pe terenul lor, miza şi presiunea au fost şi mai mari. Victoria ne asigura calificarea în Liga Europa. De fapt aia era singura noastră şansă! Discursul pe care ni l-a ținut Răzvan înainte de a intra pe teren a fost unul dintre multele momente în care ne-a încurajat şi ne-a inspirat efectiv victoria.

Ca fundaş, marchezi mai rar. Totuşi tu ai dat două goluri foarte importante. O victorie 2-1 în prelungiri cu FCM Bacău, pe Giuleşti. Şi un gol la Madeira, la fel, în reprizele de prelungiri. Cum îţi aminteşti fiecare dintre cele două reuşite?

Au fost două goluri frumoase şi importante! Unul chiar de Paşti, cu Bacăul, acasă şi în prelungiri… Trebuia să ţinem seria de victorii în lupta pentru titlu. Atunci ne duelam cu Steaua. Am avut si motivația cozonacilor de după (râde). Cei mai buni pe care i-am mâncat! Profit de ocazie pentru a-i mulțumi din nou domnului Copos! Aşa, apoi, cu Madeira, veneam după o victorie acasă şi ştiam deja că ne aşteaptă un meci dificil. A fost o lupta intensă, prelungită, de 120 minute. Iar golul meu din prelungiri, pentru care toţi am tras tare pe teren, ne-a asigurat o a doua calificare consecutivă în grupe.

Ionuţ Rada despre cele patru meciuri memorabile la Rapid

Ce i-a lipsit cel mai mult Rapidului să ia titlul în 2006?

Eu cred că nu i-a lipsit absolut nimic. A fost acel rezultat de 0-0 cu Farul Constanţa acasă… Şi acolo am pierdut titlul. A fost un meci dominat în totalitate de noi, cu multe ocazii de gol dar aşa a fost să fie. Rămâne o amintire tristă, însă istoria se scrie uneori şi în acest mod…

Care este cel mai reuşit meci al tău personal în tricoul Rapidului? Şi dacă ar fi să faci un top al celor mai bune partide din cariera ta, pe ce loc l-ai plasa?

Mi-ar fi prea greu să-ți nominalizez un singur meci jucat pentru Rapid. Au fost multe importante pentru mine şi pentru echipă. Cred că meciurile împotriva Feyenoord-ului, Hamburg-ului, Herthei sau cel cu Steaua de acasă, în campionat, acel 0-0 cu multe scântei… Astea sunt printre cele mai memorabile pentru mine. Ar fi toate patru într-un top 10 personal! Cu atât mai mult cu cât am avut susținerea şi un entuziasm fantastic din partea suporterilor!

Experineţele lui Ionuţ Rada

Ai jucat în trei ţări străine. Spune-mi câte un element cultural care te-a impresionat cel mai mult în fiecare dintre Germania, Italia şi UAE.

În Germania ar fi cu siguranță disciplina şi modul profesionist de a lucra. În Dubai m-au impresionat arhitectura şi stilul de viață, pe de-o parte fastuos, pe de alta tradiționalist. Despre Italia, în care am trăit aproape trei ani, aş avea foarte multe de spus… Dar bucătăria italienească, cel puţin aici, în sud, este incredibilă, mai ales specialităţile din peşte şi fructe de mare!

Ce reprezintă conceptul THE RADA WAY? Expune-l puţin pentru cititori.

Proiectul The Rada Way (www.ionutrada.com) este practic un răspuns la întrebările pe care mi le-au pus fanii fotbalului şi, de altfel, o mulțime de oameni care îndrăgesc alte sporturi cu totul. Mergând la întâlniri cu suporterii, emisiuni sau şcoli, mi-am dat seama că o mare parte a adulților şi tinerilor nu este ea însăşi motivată să facă mișcare. Cred că principalele motive sunt fie că exercițiul fizic pare prea solicitant, fie prea plictisitor. Asta pentru că poate sunt descurajaţi de niște antrenamente exagerat de lungi şi intense, au pedalat ore în șir o bicicleta staționară spre nicăieri. Sau au suferit vreo accidentare în urma unor exerciții de workout greșite. Îmi doresc să încurajez pe oricine își dorește o viață sănătoasă să-şi descopere motivația de a face sport. Şi libertatea de a-şi alege forma de activitate fizică potrivită. Atât timp cât este făcută corect şi cu plăcere!

Hobby-urile şi mesajul pentru suporterii Rapidului

Am observat că ai pasiuni inedite, că îţi place să încerci lucruri noi: alergat pe vulcan, snorkeling etc. Poţi să îmi enumeri hobby-urile tale şi să expui sursa câtorva dintre cele mai speciale?

Îmi place foarte mult să călătoresc şi profit de locul în care mă aflu pentru a încerca lucruri noi. Hobby-ul meu de bază rămâne totuşi sportul. Din care mi-am făcut şi o carieră şi un mod de viață. Când cele două merg în aceeaşi direcţie, totul este excelent!

Până la ce vârstă ţi-ai propus să joci fotbal?

Nu mi-am stabilit o anumită vârstă ca limită. Voi mai juca atât timp cât mă simt într-o formă fizică optimă şi am un proiect în care să cred.

Transmite, te rog, un mesaj pentru fanii Rapidului!

Îmi doresc să-i văd cât mai repede pe stadion, scandând numele Rapidului! Si cred sincer, ca şi ei, că Rapid nu va muri niciodată! Forza Rapid!

Aboneaza-te sa primesti cele mai noi informatii

* indicates required

LĂSAȚI UN MESAJ