Rapid aşa cum îl ştim: dramatic!

Rapid
Rapid a avut şi pe Laromet, dar şi pe Coresi o galerie superbă

Aboneaza-te pentru a primi gratuit o colectie de cantece pentru RAPID

* prin completarea adresei de email esti de acord sa-ti trimitem periodic informari cu privire la ofertele noastre si la articolele publicate pe site-ul 1923.ro
* indicates required

Sunt fix 19 ani de la drama de la Craiova. De la acel 2-2 care ne-a răpit bucuria titlului în 1998. Un meci jucat în faţa a aproape 10.000 de rapidişti. Record pentru o galerie în deplasare în România. La aproape două decenii distanţă de la râurile de lacrimi care au curs atunci, Rapid are un alt meci în deplasare. Nu pentru titlul în Liga 1, ci pentru promovare în liga a 4-a. Nu mai sunt 10.000 de fulare vişinii în jur, ci doar vreo 200. Nici măcar tribune nu există, aşa că suporterii urmăresc partida de undeva, din spatele unei porţi, în incinta unui teren adiacent. Ca o peluză veritabilă. Toba nu lipseşte. Nici scandările. Programat la 17, pe un soare încă arzător, partida începe la şi 28. Din anumite motive organizatorice.

Trei schimbări în primul 11 la Rapid

SSC Băneasa – Rapid e epilogul turului din play-off. Teoretic, cel mai slab adversar nu are cum să creeze probleme echipei lui Mihai Iosif. Gazonul sintetic a fost montat cu doar patru zile în urmă şi arată impecabil. Se joacă pe terenul Coresi. În spatele căminelor Poligrafiei, cumva paralel cu Podul care desparte pasajul care dă în curba pe care o face 331 pentru a ajunge în Dămăroaia de gara Băneasa. Aşadar, trenurile şi căile ferate nu lipsesc nici de această dată cu desăvârşire din peisaj. În primul unsprezece al lui Mihai Iosif sunt ceva schimbări importante. În primul rând, revine golgheterul Cătălin Bărbălău după trei meciuri. În poartă reintră Rareş Dragne, în timp ce marele absent este Robert Croitoru.

Dovleac şi Ioniţă, decisivi până la pauză

Decarul din retur are o întindere, aşa că este înlocuit cu Constantin Brăileanu. Bun, important e să batem. Nu să muşcăm din şaorma, că nu e prea bine pentru digestia unui sportiv. Numai să luăm cele trei puncte din tolba echipei sponsorizate de o firmă producătoare de celebrul aliment cu „de toate”. Nu e ca în matematică, iar problemele nu au rezolvări standard, chiar dacă poate diferite. În final ele ar trebui să ducă la acelaşi răspuns. Adică la victoria liderului în faţa codaşei. Aşa cum e firesc. Gazdele deschid scorul! Asta da lovitură neaşteptată. Tremurăm. Toba bate, iar galeria cântă, aşa că fricile se risipesc repede. Iar Dovleac şi Ioniţă fac ce vor pe cele două benzi. Până la pauză ei şi sunt cei care întorc scorul. Ultimul cu o execuţie de generic, peste portar, care îl duce la egalitate cu Bărbălău. Amândoi golgheteri cu câte două bucăţi.

Inspiraţia lui Iosif, extazul şi agonia

Vine pauza, umbra pune stăpânire pe o mai mare parte de teren, aşa că se anunţă condiţii mai plăcute pentru fotbal. Şi Iosif decide să schimbe. Brăileanu, autorul unei mari ratări, rămâne la cabine. Şi intră Alex Petre. Unul dintre cei mai eficienţi atacanţi pe care Miţă îi are în lot. Rapidistul care în 12 meciuri a marcat 10 goluri. Majoritatea din postura de rezervă. Mutarea pe care Iosif a făcut-o n-o va uita toată viaţa. Pentru că, în primul rând, a fost extrem de inspirată. Speculând excelent fazele lucrate de colegi, nou-intratul cu numărul 14 scurtcircuitează de două ori apărarea gazdelor şi duce scorul imediat la 4-1. Pare momentul de KO pentru Băneasa şi care va aduce din ce în ce mai multe goluri pentru Rapid. Doar pare, pentru că un alt scurt-circuit se produce. Dar nu la poarta dorită, ci în careul lui Dragne. 11 metri, gol. Încă un gol. Şi eliminare Ioniţă. Fazele se succed cu repeziciune.

rapid

Victoria lui Alex Petre

Cât ai clipi scorul devine 3-4 şi jucăm în inferioritate. Ah, cât dor acum ratările lui Bărbălău… Din vânător devenim vânat. Între timp a ieşit, accidentat, şi Dovleac. Inevitabilul se produce, iar Băneasa face 4-4. Imaginile dramatice din 1998 revin ca un deja-vu în capetele celor care au fost acolo în acea zi blestemată. Nemuc, cu genunchiul în orteză, aruncă nervos petul cu apă din mână. Ioniţă, Dovleac şi Croitoru stau cu faţa în palme. Disperaţi că nu îşi pot ajuta echipa. Salvarea vine însă de la golgheterul de pe bancă. Acelaşi Alex Petre inventează o execuţie de excepţie, după o pasă impecabilă şi duce scorul la 5-4. De mult nu mai obţinuse Rapid o aşa victorie frumoasă! Se termină!

Premiatul Bărbălău, sărbătoritul Berechet

Jucătorii cântă şi sărbătoresc alături de galerie. Cătălin Bărbălău este epuizat de efort. Abia are puterea să se bucure de premiul acordat, Rapidistul lunii martie. Accidentatul Berechet e purtat pe braţe şi i se cântă La Mulţi Ani. Pe 3 mai este ziua lui. Împlineşte 21 de ani. Oamenii se urcă în maşini şi pleacă mulţumiţi spre case. Claxonând frenetic. Ăsta e Rapidul! Suntem pe primul loc, avem 16 puncte. Cu zece mai mult decât locul 3. Promovarea matematică este doar o chestiune de zile. Rapid trăieşte!