Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

0
95
philippe magdalinis
philippe magdalinis

Philippe Magdalinis merită pagini întregi datorită poveştii sale de viaţă. Noi ne conformăm şi revenim la partea a doua a acesteia. De această dată începem cu povestea numelui, fiindcă acesta este unul special. Cel puţin atipic pentru un bucureştean sadea. Care la origini s-a numit Constantinescu. „De mic mi-a plăcut numele mamei, Magdalinis. Mă numeam Constantinescu după tatăl meu şi îi spuneam mereu că îl iau pe al mamei. Se mai supăra… Pe vremea aia părinţii mei nu erau divorţaţi. Dar fiindcă asta s-a întâmplat între timp, eu am făcut demersurile pentru a mă numi Magdalinis. A durat cam doi ani până l-am schimbat. Este un nume grecesc, pentru că bunicii din partea mamei erau greci, stabiliţi în zona Tecuciului”, ne explică Philippe pentru a înţelege mai bine tipologia numelui său special.

Nu a fost primit la Rapid, a ajuns la Electroaparataj

Acum ne întoarcem la fotbal. Şi reluăm povestea de unde am lăsat-o. Adică la momentul în care Philippe a eşuat pentru a doua oară să ajungă la Rapid. De fapt, de această dată a eşuat pentru că nu a mai avut răbdare. A ales să se ducă la Romprim, o echipă foarte apropiată de casă. Ceea ce a reprezentat un avantaj pentru el. Doar că nici cei de acolo nu l-au acceptat. Motivul? Dezvoltarea fizică inadecvată… Dar Philippe Magdalinis nu a renunţat şi ne-a explicat cum şi-a găsit până la urmă echipă. „Din vorbă în vorbă am ajuns la Electroaparataj. Eram în haine de stradă când m-am prezentat la antrenorul de acolo. Am dat probe aşa, nu îmi venea să cred. Îi plăcea de mine şi m-a păstrat. Eram tare fericit. Puteam juca fotbal la un nivel mai înalt. Însă visul meu tot Rapid rămânea!”, ne povesteşte fotbalistul. Motiv pentru care mijlocaşul s-a şi întors după cele două lui la grupa lui Pleşa.

foto cu daniel niculae Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

A participat la Drumul spre Glorie în 2003!

Cea de la Rapid, despre care vorbeam. Doar că de data aceasta nu a mai mers cu zăhărelul, aşa că antrenorul i-a zis direct: „Mai creşti şi vii la anul!” Aşa, Philippe s-a conformat şi a rămas să joace pentru Electroaparataj. La juniori, dar şi la echipa mare când erau amicale. Nu era încă pregătit fizic să joace cu seniorii în liga a 4-a. Dar Magdalinis avea 16 ani şi se vedea obligat să caute drumul spre glorie. La propriu! Asta pentru că în toamna lui 2003 a participat la o preselecţie în România, al cărei premiu era un turneu cu echipa de tineret a lui Ajax. „Mă vizionam ca şi câştigător! Când am ajuns la prima fază, veniseră vreo 7000 de copii din toată ţara! Eu am trecut etapa iniţială. 400 rămăseseră. Iar din ultimii 50 se alegea marele câştigător. Eu nu m-am mai calificat atunci… A fost un mare şoc… Cel care a mers la academia lui Ajax a fost Onişor Nicorec” , ne explică Philippe, spunându-ne în acelaşi timp că nu a renunţat la visul lui de a fi fotbalist mare.

Philippe Magdalinis s-a împrietenit cu Gică Popescu şi a fost luat de Otopeni

La scurt timp s-a dus la Gică Popescu, pe care l-a întâlnit întâmplător. „Baciul” şi-l amintea. Pentru că într-un interviu susţinut atunci, Magdalinis a sugerat că cel care va câştiga Drumul spre Glorie va fi de la şcoala lui Gică Popescu. Acesta însă nu şi-a trimis vreun jucător. A fost momentul în care fostul căpitan al naţionalei şi l-a amintit. Şi i-a spus să stea pregătit, pentru că urmează o campanie Pepsi. Doar că ea urma abia în 2006… Între timp, Philippe Magdalinis şi-a văzut de lucru la Electroaparataj şi, într-un final la CS Otopeni. Care l-a cumpărat cu… 5 mingi! Dintre care două şi le-a oprit el. Un club cu o infrastructură de invidiat în România pe atunci. Care oferea copiilor tot ce aveau nevoie, fără a cere măcar cotizaţii. Mijlocaşul era mulţumit. Ajunsese aproape de 18 ani, iar gândul îi zbura către Pepsi World Challenge. Competiţie în urma căreia erau selectaţi doi jucători! Nu mai era un pitic acum. Într-un an, Philippe crescuse 25 de centimetri! Aşa că totul părea promiţător.

A concurat împotriva lui Sabrin Sburlea

Iar de această dată s-a numărat printre cei 12 finalişti. Care au dat proba decisivă pe stadionul Dinamo, înaintea unui meci cu Poli Timişoara. „Era una dintre cele mai grele probe. În poarta la care noi trebuia să tragem erau două bucăţi decupate în plasă. Una lângă vinclu şi una mai jos. Din cinci şuturi trebuia să nimerim cât mai multe. Printre cei 12 finalişti s-a numărat şi Sabrin Sburlea, care ulterior a şi jucat la Rapid. Toată lumea mă şi vedea ca unul din cei doi. Eram chiar un pic arogant, mă vedeam o mică vedetă. Până la urmă, în clasamentul final am fost pe locul 10. Un mare şoc pentru mine a fost. Nu credeam că nu plec… Au fost aleşi Georgian Tobă şi Beniamin Cioran atunci. A fost un alt moment în care am suferit mult de tot„, rememorează cu tristeţe Philippe Magdalinis.

Pepsi World Challengeantrenament17 Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

Pepsi World Challengeantrenament122 Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

Pepsi World Challengeantrenament420 Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

Pepsi World Challengediverse86 Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

Pepsi World Challengesedinta tehnica24 Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

A fost dorit de Universitatea Craiova, dar n-a trecut testul „Mititelu”

A înţeles însă că viaţa merge mai departe, iar acea participare i-a deschis câteva orizonturi. Un nume greu a pus ochii pe el. Din păcate nu era Rapid… Echipa visurilor sale. Universitatea Craiova tocmai ce retrogradase şi voia să construiască totul de la 0 cu jucători tineri. „Ovidiu Stângă era antrenor atunci. Căutau jucători talentaţi. Pe mine mă plăcea toată lumea. Venisem să mă vadă fără să le spun celor de la Otopeni. Nu puteam risca. Am jucat şi în amicale, doar că greşeala a fost că nu a fost informat aşa cum trebuie despre mine Adrian Mititelu. Şi cum am avut şi ghinionul să nu joc prea bine la meciul la care el a fost în tribună, m-a trimis acasă. Mai ales că mă eram prieten cu secretara clubului. Patronul m-a luat tare atunci: <<Tu eşti marele fotbalist de la Bucureşti? Ai venit aici să joci fotbal sau să ne iei femeile?!>> Au încercat să îl înduplece, dar nu s-a putut. Gândeşte-te că mă împrietenisem şi cu suporterii. Ei ştiau că ţin cu Progresul, că aşa am fost sfătuit. Dacă auzeau de Rapid… Era jale!”, explică Philippe.

A fost antrenat de Şumudică la Rocar, dar s-a întors ca… antrenor la Electroaparataj!

De la Craiova a plecat, ratând o oportunitate uriaşă. La scurt timp a ajuns la Caracal, unde antrenor era Aurel Ţicleanu. Dar un mic derapaj disciplinar l-a înlăturat şi de aici. Cariera lui o luase pe o pantă descendentă. Nu a rămas nici la Otopeni. Ţintea mai sus. „Până la urmă am rămas fără echipă. M-am antrenat cu Rocar în prima jumătate a lui 2006, pentru că nu puteam fi legitimat. Acolo antrena Marius Şumudică. Era prima lui experienţă ca antrenor”. După acest moment, Philippe Magdalinis a oscilat între Chitila, Mogoşoaia, Petrolul Videle, Onix Râmnicu Sărat şi o echipă din ligile inferioare ale Greciei, acolo unde i-a promis că îl duce un profesor pe care îl cunoscuse în tren. În cele din urmă a ajuns din nou la Electroaparataj, ca antrenor-jucător! Apoi la Politehnica Timişoara. Acea echipă originală, pe care Claudio Zambon o mutase în L4 din Bucureşti.

magdalinis pasionat de fotbal Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

AAB005 Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

Refuzat de Zotta, s-a făcut pentru un timp taximetrist şi bucătar

Ba între timp a jucat o perioadă şi futsal. Visul de a juca pentru Rapid nu dispăruse însă, cu toate că Philippe nu mai era de mult un puşti. Sau măcar să joace fotbal la nivel înalt. Aşa că în 2009, pe când era student la ANEFS s-a întâlnit cu Zotta. I-a cerut să îl ajute cu probe la Rapid. „Mi-a spus că mă sună, dar nu s-a întâmplat asta. Aşa că am sunat eu iar. Mi-a spus că vorbise cu Marian Rada, dar că lotul era deja făcut. Oricum strâmbase din nas când a auzit că am 21 de ani. Ei voiau jucători de 18-19 ani ca să îi crească…”, rememorează fotbalistul. Cum cu fotbalul nu a putut să se realizeze financiar, a trebuit, în paralele cu antrenamentele să îşi găsească locuri de muncă. Recondiţionarea încălţămintei îi aducea foarte mulţi bani, dar nu a mai putut să se ocupe, aşa că a trecut o perioadă pe taximetrie. Apoi ca bucătar, în Belgia, unde plecase la sora lui. În momentele alea nu mai juca deloc fotbal aşa că a decis să revină în ţară.

Nici Moldovan nu l-a vrut aşa că s-a dus la… Anderlecht Bruxelles!

„Nu mai voiam să fac altceva decât fotbal. Şi mi-am spus că dacă mai merg în Belgia, o voi face doar pentru a juca fotbal! Şi ştii când am plecat să fac asta? Spre finalul lui 2013. Mersesem iar să îmi încerc norocul la Rapid. A patra oară în viaţa mea! Antrenor era Viorel Moldovan. Echipa juca în liga a 2-a. După ceva discuţii, în care se arăta foarte interesat de totul despre mine, m-a expediat, spunându-mi că n-are timp, că e ocupat. Atunci mi-am zis că trebuie să joc fotbal la nivel înalt cu orice preţ. Dacă la Rapid nu se poate, plec în Belgia!” Şi Magdalinis a plecat. Ajuns în Belgia s-a dus să dea probe. Credeţi că la o echipă de cartier?! Nici vorbă! Ci chiar la… Anderlecht Bruxelles! „Când au auzit că vin din România au fost sceptici… M-au întrebat dacă am jucat la steaua. Le-am zis că nu… Nu am discutat prea mult, nu am putut rămâne. Am decis apoi să mă duc la cea mai apropiată echipă din cartier!”

SAM 2473 Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

Turneu Franta cu echipa Italiei Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

Legitimat de echipa lui Vincent Kompany

Beix Bruxelles se numea aceasta şi este patronată de… Vincent Kompany! „Nu am ştiut chestia asta la început. Nici n-am rămas la prima echipă, că iar n-am prins o zi bună când am dat probe. M-au trimis la a doua, care juca într-a cincea. Nivelul era OK. Am început ca fundaş stânga, cu numărul 2, dar apoi mi-a zis antrenorul: <<Tu, Ibrahimovici! Joci atacant, numărul 9!>> Am început să dau goluri, dar gândul era tot la Rapid”, oftează Magdalinis în timp ce ne povesteşte. Şcoala nu o terminase, nici visul de a da la Teatru nu şi l-a mai îndeplinit. Cu toate că vorbise inclusiv cu… Maia Morgenstern despre meditaţii! A ajuns până la urmă în Anglia, la fratele său. Să studieze la Universitatea din Luton şi să şi joace pentru echipa şcolii. Se şi angajase acolo, când în decembrie 2014 a auzit că de la Rapid au plecat toţi jucătorii.

A încercat şi la Pustai, şi la Alexa, dar a ajuns la Venus Bucureşti

„Mi-am zis că trebuie să fiu acolo! Era şansa mea să joc la Rapid. Am vorbit cu domnul Cornel Jurcă, de la Sportul Studenţesc, cu care am o relaţie foarte bună. Am înţeles că aşa merg lucrurile în România, că trebuie să ai o pilă… Doar că domnul Jurcă nu se prea cunoştea cu Cristi Pustai. M-a întrebat dacă nu vreau să merg la Concordia Chiajna, acolo antrena Marius Şumudică. Pe care el l-a descoperit. Era Liga 1, dar eu voiam doar Rapid! Până la urmă au venit jucători străini, s-a plecat în cantonament… Ştiam că nu se mai poate…”, explică Philippe Magdalinis în timp ce lasă privirea în pământ. Regretul se simte în glasul lui. Au urmat perioade de menţinere la CS Pantelimon, Viitorul Domneşti, apoi Venus Bucureşti. Şi, într-un final s-a întors după un an să-şi încerce iar norocul la Rapid: „M-am dus la Dan Alexa. Mi-a zis că mă bagă cu Braşov, dar nu am mai intrat… S-a scuzat, apoi a început să îmi ceară video. Cum alea din Belgia fuseseră furate am apelat la un prieten să îmi filmeze un meci la Venus!”

A ratat o lovitură de la 11 metri la meciul de debut pe Giuleşti

Philippe avea acum material video, dar Alexa tot nu a fost convins. „M-a luat cu faptul că ce e aia liga a 4-a… Atunci m-am enervat şi i-am zis că dacă e antrenor, îşi dă seama şi aşa. Că până la urmă, dacă o luăm aşa, el ce mare antrenor e? Nu îi venea să creadă! Dar am rămas în relaţii bune şi mi-a promis că mai discutăm la finalul sezonului. Aşa am făcut, am venit la amicalul cu Viitorul Domneşti. Dar iar nu m-a băgat şi am zis că plec! Numai că apoi s-a ales praful!”, explică Philippe pentru 1923.ro. A fost momentul decisiv. Magdalinis a rămas alături de AFC Rapid în liga a 5-a. În prima etapă nu avea viza medicală, apoi a făcut entorsă… Nu avusese aşa accidentare gravă… A stat şase săptămâni, timp în care primul unsprezece s-a cristalizat. A debutat totuşi cu Frăţia II. În momentul intrării l-a aclamat tot stadionul. La 15-2 însă a ratat o lovitură de la 11 metri… Visul se împlinise! Juca pentru Rapid pe Giuleşti! Şi urmează a doua parte a sezonului. Parte în care Philippe Magdalinis poate demonstra mai mult.

magdalinis fratia II Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

magdalinis fratia Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

rapid cu magdalinis Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

rapid fratia II 1 Philippe Magdalinis, o poveste aparte II

LĂSAȚI UN MESAJ