Rapid a deschis şi drumurile de „afară”

0
125
rapid
rapid

Echipa formidabilă a Rapidului din anii ’60 a avut o calitate atât de mare încât a fost printre primele care a exportat fotbalişti în străinătate. Şi nu oriunde, ci în Europa de Vest. Unde se ajungea foarte greu. Mai ales atunci. Dar valoarea incontestabilă a jucătorilor de la Rapid i-a recomandat spre transferuri. Vom discuta puţin despre cei cinci fotbalişti din echipa de aur, 1966-1967, care au prins contracte în străinătate. Şi care au jucat chiar foarte bine acolo unde s-au transferat. Cu precădere cei trei care au jucat în ţările occidentale.

Puiu Ionescu a scris istorie în Germania

Puiu Ionescu a devenit primul fotbalist român care joacă în Europa de Vest. Golgheterul all time al Rapidului s-a transferat în 1968 la Alemania Aachen. Echipă alături de care a obţinut, încă din primul an, cea mai mare performanţă din istoria clubului: locul 2 în Bundesliga. Succes pe care clubul german nu l-a mai reuşit apoi. A mai urmat un an în Germania, după care finalul carierei l-a surprins în Belgia. La Cercle Brugge, a doua echipă ca popularitate din oraş. În primul sezon a jucat în liga a doua, dar a obţinut promovarea de pe primul loc în cel dintâi eşalon al Belgiei. Unde a mai jucat un sezon.

viorel kraus Rapid a deschis şi drumurile de afară

Viorel Kraus a fost om de bază în Turcia

Fostul mare atacant a jucat patru ani afară. Colegul său din avamposturile Rapidului, Viorel Kraus, a luat şi el un an mai târziu calea străinătăţii. A ajuns la Altay Izmir, în Turcia. A evoluat acolo doar un sezon, 1969-1970. Nu a avut cifre individuale remarcabile, dar a contribuit la cea mai mare performanţă din istoria clubului: locul 3 în campionat. Ulterior s-a întors în România. Dar avea să revină apoi pe meleaguri străine, precum Grecia şi Arabia Saudită, dar ca antrenor.

Ion Motroc şi-a încheiat cariera la Altay

Un fapt interesant este că în acelaşi timp, la Altay Izmir s-a transferat şi legendarul fundaş Ion Motroc. Din păcate acesta a jucat mai puţin decât colegul Viorel Kraus. Chiar şi aşa însă, el poate considera că a fost părtaş la unul dintre cele mai reuşite sezoane din istoria echipei din Turcia, înfiinţate în 1914. Pentru Motroc, aventura de la Altay a fost ultima ca fotbalist. Ulterior a îmbrăţişat la rândul său cariera de antrenor şi a revenit în străinătate în diverse momente de-ale carierei. În Turcia chiar, apoi Maroc şi… Sudan!

coe dan Rapid a deschis şi drumurile de afară

Dan Coe a mers la o echipă titrată din Belgia

În 1971 a venit rândul lui Dan Coe să plece afară. A mers la Royal Antwerp. Un club important din istoria Belgiei, unde a jucat două sezoane. Până în 1973 aşadar. Dan Coe nu a câştigat nimic alături de formaţia din Anvers, dar se putea mândri la acea vreme că a mers la un club care avea patru titluri ale Belgiei în palmares. Vreme în care Club Brugge, de exemplu, avea doar un titlu în palmares. Iar Standard Liege numai şase. Cu alte cuvinte, un mare campion precum Dan Coe a ajuns la un club extrem de titrat din Belgia. O ţara care, în acea vreme, termina pe locul 3 la un campionat european!

Culae Lupescu, legendă în Austria

Poate cel mai consistent rapidist din punct de vedere al evoluţiilor în străinătate, din generaţia ’60, a fost Culae Lupescu. Câştigător al titlului cu Rapid în 1967 şi a Cupei în 1972, fostul fundaş a luat calea străinătăţii la 31 de ani. Faptul inedit este că el a jucat la Austria Wacker Viena, din ţara omonimă până la începutul lui 1977! Aşadar, Culae Lupescu a depăşit vârsta de 36 de ani în tricoul echipei austriece. O performanţă remarcabilă pentru un fotbalist român. Dar pentru unul care nu era un oarecare. Pentru că Lupescu a jucat de 21 de ori şi la echipa naţională. Nu a câştigat nimic în cei patru ani şi jumătate jucaţi la Viena. Însă a reuşit performanţa de a o elimina pe Inter din cupele europene. După 1-0 acasă şi 1-2 la Milano, în urma prelungirilor.

lupescu culae Rapid a deschis şi drumurile de afară

Alţii au fost mai ghinionişti

Aceştia sunt cei cinci care au evoluat în străinătate din marea echipă pe care Rapid a avut-o în anii ’60. Cu toate acestea, lângă Podul Grant mai jucau atunci şi alte nume mari. Precum Greavu, Năsturescu, Codreanu, Neagu, Jamaischi, Dumitriu II, Dinu sau Răducanu. Oameni care putea face faţă oricând în campionate tari din Europa precum cei cinci enumeraţi mai sus. Nu a fost însă să fie şi pentru ei un loz câştigător. Oricum, pentru noi, rapidiştii, aceştia rămân generaţia care a revoluţionat şi schimbat istoria Rapidului.

 

LĂSAȚI UN MESAJ