Am auzit comentarii, în timpul meciului, că Rapid are abia al patrulea atac din serie. Nu neagă nimeni asta şi nici faptul că marcarea a 34 de goluri în 21 de meciuri este cam puţin pentru o echipă care conduce un campionat. Doar că nimeni nu a spus de câte ori am fost APROAPE de gol. Probabil că Rapid este echipa care a ratat cele mai multe ocazii de gol, iar trei dintre ele au venit doar în acest meci, Suceava – Rapid. Să nu uităm că, de-a lungul sezonului, am ratat şi patru lovituri de la 11 metri. Să nu mai amintim de ocaziile ratate acasă în 0-0 cu Farul şi Oţelul.
Care au fost pe puţin câte trei mari în fiecare meci. E adevărat, nu avem atacul Dunării Călăraşi, care a dat 45 de goluri. 12 cu Buzău, 5 într-un meci cu Berceni, 6 într-un meci cu Farul… Tot aşa, numai partide „memorabile”. În schimb în meciul direct cu ei de pe Giuleşti, pe lângă gol şi două lovituri de la 11 metri ratate, trebuia să mai dăm cinci sau şase goluri, dacă luăm în considerare doar ocaziile mari. Mulţi consideră că Rapid nu are un atac demn de o candidată la promovare, dar problema nu este că nu ajungem la poartă, ci că nu fructificăm ceea ce avem.
Însă măcar la noi totul este lucrat ca la carte şi totul este rodul unei munci colective. Dar oare de ce, aceeaşi oameni care critică atacul nu vorbesc despre defensiva care nu a încasat decât opt goluri în 21 de meciuri. Dintre care două din 11 metri, un autogol şi două goluri în meciul de la Pojorâta, jucat în condiţii speciale din toate punctele de vedere. În rest? Am luat trei goluri curate, dintre care unul, la Berceni, din fază fixă. Defensiva merge bine, nu? Ştim că marile echipe de acolo se construiesc aşa că… Şi, apropo, în 2016, în cinci meciuri, Rapid nu a încasat decât un gol şi a marcat, în schimb, 9. E bine? Noi zicem că da şi rămânem la părerea că suntem, de departe, cei mai buni din liga a doua.
